Scriitorul buzoian Dumitru Danaila, Buzau, 2016
„Nu e frumos ce e frumos, se spune,
Frumos e doar ce-mi place mie.”
E-acesta singuru-adevăr pe lume,
Rostit în mare veselie?
Nu vreau aici cu nimeni a mă bate,
Frumosu-i cel acceptat de toţi
Că sigur are-această calitate,
Cu nimic să-i contrazici nu poţi. Lire la suite
A cincea întrebare…
Au « Marché de la Poésie », Paris, iunie 2016
– Şi încă ceva, o întrebare la care nu eşti obligată să răspunzi. De ce eşti frumoasă, deşteaptă şi devreme la Paris? Te întreb serios, pentru că, eu, dacă ai fost pe aici, prin cătunele noastre culturale, în fiecare dimineaţă ţi-aş fi pus flori la geam. Cred că meriţi oricum, oriunde ai fi…
– „Cătun cultural”, ce frumoasă metaforă! Aş fi primit florile, Marin, cu dragă inimă, mai ales că pe aici, urmaşii galilor şi francilor se sfiesc să le ofere… Altă gândire, altă cultură, alt fel de a vedea femeia, totul este altfel decât în Carpato-Balcanii noştri… Noi, românii, am moştenit de toate de la dacii noştri, de la romanii noştri, de la otomanii şi tătarii noştri, ori de la saşi, secui, şvabi, dar şi de la noi-înşine. Suntem sfătoşi, ca prototip uman, suntem harnici, avari de muncă, vulcanici, pătimaşi, dar ne dăm viaţa pentru o idee şi cămaşa de pe noi, altuia, mai goluţ ca noi… E drept, dacă ne necăjeşte acest altul, peste măsură, se poate întâmpla să devenim olteni… Îl certăm, îl facem de ocară, nu-l urâm însă, nu ţinem duşmănie, şi îi întindem iarăşi o mână, dacă ajunge la ananghie. E bine că suntem încă deschişi, săritori, darnici, primitori.
A patra întrebare…
Cu Marin Ifrim la « Arges TV », Pitesti, 19 februarie 2015
– Ce alte proiecte are pe agenda sa imediată scriitoarea Marilena Lică-Maşala?
– Dacă îţi spun că nici nu văd pe unde merg, atât de îngândurată îmi este mintea de inconvenientul de a fi rebelă şi fără astâmpăr, mă crezi? Vreau să spun că agenda imediată a Scribului este financiară şi numai financiară. Mă străduiesc să organizez poetei Lulli de Teiu, această pribeagă ce mi-a luat în stăpânire sufletul, viaţa administrativă…
A treia întrebare…
Invitatie la vals literar, de Marin Ifrim
– Mai mult, în urmă cu vreo doi ani, în prezenţa mea, ai fost oaspete al Teatrului „George Ciprian”. Ştiu că atunci ai discutat, atunci, împreună cu doamna Gina Chivulescu, managerul teatrului nostru, despre un posibil proiect teatral, ceva care să cuprindă, în principiu, şi teatrul francofon. Mai e valabilă acea discuţie?
– Este vorba de o piesă de teatru poetico-muzical („Amours de femme”, un parteneriat liric camerunezo-românesc), gândit împreună cu regizorul Guillaume Ekoumé, fondatorul unui teatru la Douala(2), care se potriveşte Festivalului de Teatru din Buzău. Un proiect pe linia dialogurilor, punţilor lirice pe care le-am „aruncat” între ţara mea şi alte spaţii culturale, folosind ca limbă de dialog franceza, după cum am mai spus şi se ştie.
A doua întrebare…
Cu Marin Ifrim la « Arges TV », Pitesti, 19 februarie 2015
– Apoi, la scurt timp, împreună cu domnul profesor Stelian Grigore, dar şi cu tine, am înfiinţat „Caietele de la Ţinteşti”. Aş zice că eşti „legată” cumva de Buzău. O fi vreo genă culturală, sau ceva care ţine de destinul eminamente cultural?
– „Caietele de la Ţinteşti”, a doua zidire… Înainte a fost întâlnirea de-o clipă (distanţa, bat-o vina!) cu modestia şi condeiul Profesorului Stelian Grigore… Iar mai apoi, întâlnirea virtuală cu cerneala sculptată a ziaristului Nistor Tănăsescu, care, între două brazde în câmp, este o prezenţă foarte vizibilă pe Facebook, „brăzdând” în memoria Internetului nume şi fapte din istoria literară buzoiană.
Am aflat Buzăul întâia oară, altfel decât din cărţile de geografie şi istorie ale anilor şcolari (mi-a plăcut mult să merg la şcoală…), graţie mamei mele, care mi-a oferit o vacanţă la Vulcanii noroioşi, prin 1986… Mai târziu, după un deceniu (1996/ 1997) m-a rugat să o înlocuiesc la o masă rotundă organizată de o asociaţie din Bucureşti cu şi pentru primăriţe, la Poiana Pinului.
Poet, publicist, memorialist, întemeietor de reviste literare, Marin Ifrim este genul de prieten care nu rezistă tentaţiei de-a iscodi oamenii epocii sale… Iată mai jos, al doilea nostru dialog, purtat prin corespondenţă.
Mi-a pus cinci întrebări concise şi la obiect? I-am răspuns pe îndelete, cu o schiţă de roman… Romanul vieţii mele, poate (surâs)…
Întâia întrebare…
La Standul « Bassin du Congo », Le Marché de la Poésie, Paris, 9 iunie 2016
– Dragă Marilena, pentru cititorii buzoieni nu eşti o enigmă literară. Ai pus umărul la fondarea revistei Casei de Cultură a Sindicatelor, eşti în colegiul redacţional, eşti prezentă la Buzău, cu diferite ocazii care ţin de activitatea ta culturală foarte diversă. Să începem, te rog, acest dialog în „sistola” în care au început bătăile de inimă pentru târgul nostru. Eşti mulţumită de calitatea publicaţiei noastre, „Cartelul metaforelor”?
– Se cuvine cred, să spun mai întâi „Bun găsit” atât buzoienilor cât şi ţie, Marin! Şi să-ţi mulţumesc, nu doar pentru prietenia ce ne leagă, cât mai ales pentru truda literară din care s-a născut această prietenie.
Lisez nos livres afin que le voyage vers nos âmes vous soit profitable !
Steluţa Istrǎtescu, Între douǎ cǎlǎtorii (Entre deux voyages) préface par Marin Ifrim, 4e couverture de Passionaria Stoicescu, Bucarest, les éditions eLiteratura, 2015.
Valeriu Bistriceanu, Din lumea poveştilor/ Du monde des contes, édition bilingue, roumain-français, Buzau, les éditions Vega, 2015.
Steluţa Istrǎtescu, Rochia de mireasǎ (La robe de mariée), préfacé par Marilena Lica-Masala, Iasi, les éditions Timpul, 2014.
Aurel Sibiceanu, Poeme (Poémes), préfacé par Marian Barbu, Pitesti, 2006.
Vasile Fǎlcescu, Teiu, cuibul pǎrǎsit al lui Vladimir Streinu (Teiu, le nid abandonné par Vladimir Streinu), préfacé par Prof. Univ. Andrei Stanoiu, Pitesti, Didactica Nova, 1998 ; c’est bien la première monographie de mon village natale, à la demande de Madame Dumitra Licǎ, la Maire de la commune.
Cu Marin Ifrim la « Arges TV », Pitesti, 19 februarie 2015
Ai mai aruncat lumii o mănuşă-carte…
Rostuim şi noi pe blogul nostru, cu voia dumitale, picături din mâţişorii cu care ne-ai înrourat dimineaţa…
„Gând rostuit”, „Optică”, „La forjor”, „Drumul cuvintelor”, „Cărturarul”, „Aferim!”, şi alte poeme…
Gând rostuit
Gândind reacţii la ceea ce gândeşti, fugi cu
gândul de gând, în gând
Poussin de l’élevage du poète Girel Barbu
J’étais le contemporaine de l’amour
Et des paumes crevées du paysan,
Du blé qui rêvait d’être pain dans le pré
Voisin et parrain du trille de l’alouette.
J’étais le contemporain de l’envie et du soupir
Et de la voie qui dresse le village vers le ciel,
Ami j’étais, du pommier enraciné devant la porte
Et de son ombre qui rayonnait aux alentours, de parfum.
