Archives de catégorie: 01.F. Glossaire
De la Eminescu la Sibari
Scrisoarea a III-a
(fragment)
de Mihai Eminescu
Erudiţia lui Mihai Eminescu este incontestabilă!
După cum şi cunoaşterea poemelor lui Mihai Eminescu pe nevăzute, de memoria de invidiat a poetului Titi Vărăşcanu. Am fericirea să fim prieteni. O prietenie fructuoasă, întrucât temele de discutat cu dl Vărăşcanu sunt spontane şi fără număr. Este drept, avem în comun două pasiuni: Poezie şi Istoria. Dar şi multe alte mărunte lucruri.
Prietenul meu poetul Constantin Vărăşcanu este şi unul dintre cei mai îndrăgiţi profesori de Istorie din urbea noastră piteşteană. Şi mai are o slăbiciune, pentru care îl îndrăgesc prietenii: nu uită niciodată datele sărbătorilor cercului dumisale…
Urându-mi azi „La mulţi ani”, de Sfântă Măria Mică, i-am mărturisit că plec în Calabria, la Sibari, pentru a fi prezentă la ceremonia de înmânare a două modeste distincţii literare. Nici nu am rostit bine Sibari, şi-aud în telefon o uitată recitare:
<< Au prezentul nu ni-i mare? N-o să-mi dea ce o să cer?
N-o să aflu între-ai noștri vre un falnic juvaer?
Au la Sybaris nu suntem lângă capiștea spoielii?
« Le développement n’est jamais le fruit du hasard,
mais le résultat des forces qui travaillent ensemble »
James Cash Penney (1875-1971), homme d’affaires américain
Profond !
1er Mars – Fête du Màrtzishor roumain

Màrtzishor – symbole roumain de Printemps
Cette petite broche au fil rouge et blanc représente un ancien symbole de Printemps, amulette porteuse de bonheur, amour, joie, confiance, renaissance.
Elle est portée avec beaucoup d’enthousiasme et fierté par les enfants et les femmes à partir du premier jour de ce premier mois de printemps, à leurs poitrines, tout au long du mois de mars.
Cerisier d’hiver en fleur…
Oui, même le froid peut épanouir les cerisiers, en plein hiver…
Saint Valentin – la fête de l’Amour
– le 14 février 2017 –
A tous les amoureux de leur patrie, de leur famille, de leur proche, de leur monde, de l’harmonie, de la nature, de l’amour, ce verre du plus amoureux des vins – le << Saint Amour >> !
Un vin à découvrir à La Casita – 9 rue Washington 75008 Paris !

Piaţa „Vasile Milea” sau „La Pietre”, în argoul tinerilor piteşteni, 1993/1994, modernizată între timp
La Pietre
La Pietre: agora adolescenţilor şi tinerilor piteşteni prin 1993-1994. Acest fenomen psiho-social spontan, extraordinar prin ineditul, frumuseţea şi cuminţeniile sale, mi-a plăcut atât de mult încât i-am dedicat un studiu psiho-sociologic în 1994…
Prezenţa unui cont „La Pietre” pe o reţea virtuală cum Facebook, mi-a reamintit dialogurile purtate cu tinerii ce-au făcut parte din eşantionul studiului meu…
Le foulard :
de son utilité géographique à sa beauté historique
Portez-vous le foulard ?
Beau, élégant et chaleureux, le foulard a sa propre histoire et ses multiples significations, aussi différentes soient-elles en Europe ou en tant d’autres régions du monde, depuis que cet accessoire d’habillement a été << inventé >>…
Dans le vocabulaire de mon pays, la Roumanie – un pays à la fois chrétien orthodoxe et patrie de tout sort d’autres minorités religieuses monothéistes ou croyances ou tendances panthéistes, athées, laïques, polythéistes – il y a le mot « fular [fou-lar] » qui désigne un objet vestimentaire porté par les femmes, les hommes, les enfants, autour du cou, lors des journées froides.
De la Cogaionon la
SÂMBETELE cu ION GHEORGHE
Pasionat până în străfundurile oaselor de istoria zilei faptului omenesc, ziaristul buzoian Nistor Tănăsescu a urzit şi înlesnit, se mărturisea azi în universala oglindă vrăjită numită facebook, un <<dialog cultural colosal, aplicat, chirurgical-lingvistic aş putea zice, între prof. Ctin Giurginca din Banat, şi poetul Ion Gheorghe>>, în prezenţa poeţilor Stelian Grigore şi Marin Ifrim, la Sărăţeanca.
<<Prof. Ctin Giurginca a bătut sute de kilometri special până la Buzău ca să se întâlnească şi să se dumirească direct de la autor asupra unor detalii relativ la capodopera de cercetător a lui Ion Gheorghe, cum proclamă dumnealui, respectiv „Kogaioanele, munţii marilor pontifi”>> (N. Tănăsescu).
Mult prea departe de distinşii oaspeţi ai distinsului poet-cercetător Ion Gheorghe şi ai doamnei Mia, soţia gazdei, pentru a mă fi alăturat mesei rotunde din sâmbăta lui 9 iulie curent, mi-am amintit că am scris în urmă cu mai bine de cinci ani, un mic poem inspirat din propria-mi trecere prin istoria ţării mele.
Teoria şi dovezile cercetătorului poet Ion Gheorghe pot fi consultate pe situl revistei editate de neostenitul nostru cărturar vizionar: Hyperboreea – revista editata de Ion Gheorghe
Iar poemul meu poate fi citit alăturat: