Métamorphose
Dans la poussière
des talons du paysan
où en automne
chantent les cigalons
en printemps il se lève
des ailes.
Métamorphose
Dans la poussière
des talons du paysan
où en automne
chantent les cigalons
en printemps il se lève
des ailes.
Sosesc în țara mea
Sosesc în ținutul neamului meu
El mă sărută ca pe unul de-ai săi
Mă îmbrăţişează
Cu grămezile lui de gunoi
Champs-de-Mars într-un decor absurd
Străluceşte de-o frumuseţe rebelă
În zorii doldora de matinale amurguri
Port-au-Prince se trezeşte pentru a cârpi
J’arrive dans mon pays
J’arrive dans ce pays des miens
Il m’embrasse comme un des siens
Il me prend dans ses bras
Avec ses amas de fatras
Champs-de-Mars dans un décor futuriste
Resplendit d’une anarchiste beauté
(chanson roumaine)
Si j’étais un arbre de douce butte,
Rien que toi, rien que toi, rien que toi,
Tu serais mon éternelle branchette,
Rien que toi, rien que toi, rien que toi,
Si j’étais une hirondelle,
Rien que toi, rien que toi, rien que toi,
Tu serais ma petite aile,
Rien que toi, rien que toi, rien que toi…
(urmare din pagina 3)
Marilena Lică-Maşala: Mulţi dintre foştii studenţi şi tineri poeţi, intelectuali, prozatori, cineaşti, dramaturgi prigoniţi în ţările lor pentru tendinţele militante pentru respectarea şi garantarea drepturilor fundamentale ale Omului, inclusiv al minorităţilor, s-au refugiat în Occident, mai ales după ce au fost siliţi să ia calea pribegiei. Unii dintre dânşii au fost exilaţi după mulţi ani de temniţă cu episoade de schingiuire de neconceput în a doua jumătate a secolului trecut, ori în ultimele decenii. Printre refugiaţii politici pe care i-am cunoscut în Franţa – faimos pământ de primire a foştilor deţinuţi politici, fie ei de stânga ori de dreapta – se află în primul rând poeţi. Astfel, i-am cunoscut personal pe Jean Méttelus, Gérald Bloncourt, Abdellatif Laâbi, Pedro Vianna, Kazem Shahryari, Amer Toussi, Marie Léontine Tsibinda, Léopold Congo-Mbemba, Amirul Arham, pentru a invoca doar câteva nume. Poemele lor sunt traduse şi publicate în diferite reviste literare din România, precum şi în antologii bilingve. Există o corelaţie între poezie şi răzvrătire?
Osman Bozkurt: Poezia este iubire. Dragoste. Visare. Evoluţie. Poezia este natura omului. Omul este stăpân pe natura sa. Nu poate trăi fără iubire, este stăpân pe iubirea lui. Visul omului se poate schimba, dar el nu poate trăi fără vise. În consecinţă, poezia este glasul mişcării, nu al încremenirii. Aşa stând lucrurile, fără îndoială că între poezie şi mişcare există o legătură. A considera poezia o simplă revoltă politică înseamnă a o nedreptăţi. Poezia este mult mai mult decât atât.
(urmare din pagina 2)
Marilena Lică-Maşala: Cum s-a acomodat mâna copilului ce-a ţinut coarnele plugului la arat, cu metafizica brazdei lirice a bărbatului de mai târziu?
Osman Bozkurt: Nu înţeleg prea bine la ce anume vă referiţi, dar, omul este creatura însufleţită care se adaptează cel mai repede la condiţii [de mediu]. Mai mult, o face din proprie voinţă. Sper ca răspunsul meu la întrebarea anterioară, legată de sensibilitatea lirică, să lămurească modul în care m-am acomodat.
(urmare din pagina anterioară)
Invitat de onoare al editurii şi grupului literar Betta, a fost vedeta standului organizat de editura respectivă la salonul de carte Bookfest, Bucureşti, ediţia mai 2018. Călătoria sa literară în România a avut ca scop lansarea, în prezenţa sa, a unui florilegiu din volumele sale, poemele fiind alese şi traduse în româneşte de Nermin Yusuf şi Nevzat Yusuf Sarıgöl, sub titlul Düşlerin esintisi/ Şoapta viselor. Poet, prozaor, eseist, publicist, Osman Bozkurt a primit să ne răspundă la câteva întrebări pentru blogul nostru şi presa literară din România. Mulţumim poetului Marian Ilie pentru bunăvoinţa de a fi primit să ne tălmăcească răspunsurile.
Marilena Lică-Maşala: Unde v-aţi petrecut copilăria? Aţi fost un copil fericit?
Osman Bozkurt: Şcoala primară am urmat-o în satul în care m-am născut. (7) Cursurile gimnaziale le-am urmat în centrul comunal, iar pe cele liceale la Liceul economic din Ankara. Era singurul liceu cu acest profil din Turcia. În fiecare an erau admişi 60 de elevi, în urma unui examen la care puteau participa numai absolvenţii foarte buni din toate şcolile gimnaziale din ţară.
cu
Osman Bozkurt
poet, eseist, prozator, publicist
Preambul
Osman Bozkurt, invitat de onoare al editurii şi grupului literar Betta, a fost vedeta standului organizat de editura respectivă la salonul de carte Bookfest, Bucureşti, ediţia mai 2018. Călătoria sa literară în România a avut ca scop lansarea, în prezenţa sa, a unui florilegiu din volumele sale, poemele fiind alese şi traduse în româneşte de Nermin Yusuf şi Nevzat Yusuf Sarıgöl, sub titlul Düşlerin esintisi/ Şoapta viselor.
Pe ţărmul inimii tale
A fost mai întâi
Tăcerea florilor de tei,
Înnourată oglindă în rugul ochilor tăi.
În flacăra lor smerită,
Străvezie, inima-ţi cernită.
Sur le rivage de ton cœur
Ce fut d’abord
Le silence des fleurs des tilleuls,
Ennuagé miroir dans la braise de tes yeux.
Dans leur humble feu,
Diaphane, ton cœur vitreux.
Ce fut après
Son rivage
De cœur noirci
Qui me demandait,
Et le tumulte de mon cœur
Qui me poussait
Pressé.