O pală de vânt mi-a adus, pe geamul larg deschis, parfumul teiului, în casă!
Teiul înflorit la balconul meu
După nici o jumătate de oră, un fulger năpraznic şi-un tunet egal, au întunecat văzduhul. Într-o clipită, ploaia, ce se anunţa de dimineaţă, a învăluit în repezi stropi peisajul din faţa ferestrei mele. Am alergat de la un geam la altul, din odaie în odaie, să le închid, să nu intre apa în casă. Rabatabile, le-am deschis pe verticală, privind bucuroasă căderea ploii-n şiroaie de pe streaşină… Da, am pus de ceva vreme, streaşină, la balcon…
