Nicolae Eremia, Teiu din valea Mozacului, 2015
Azi am primit, cu dedicatia de mai jos, un mult asteptat volum: Teiu din Valea Mozacului. Monografia comunei Teiu – Arges, autor fiind bunul meu consatean Nicolae Eremia.
Dedicatie:
« Pentru Marilena Lica-Masala, om de cultura teian, aceste pagini în care sa-si recunoasca pasii.
Cu prietenie,
N. Eremia »
« Pitesti, 18 septembrie 2015 »
Revista Carpatica, nr. 14, Piteşti 2015
Ce miracol săvârşirea tainei numită revistă! Şi ce ispititor şi-a putut dărui nurii cel de-al doilea număr pe anul ce curge spre toamnă domol, dar sigur, al argeşenei „Carpatica”! Dintre cele 36 de file luate de la tipografie în chiar ziua în care mi-au fost oferite, răzbătea puternic mirosul proaspăt de cerneală… Formatul suplu, înalt, A4, a cărui tipărire este subvenţionată din bugetul Urbei, apare trudit cu rǎbdarea de bijutier a unui artist al aşezǎrii în paginǎ, fiind rezervat scriitorilor membri sau nu ai filialei argeşene a „Ligii Scriitorilor din România şi de expresie română de pretutindeni”…
Publicarea materialelor scriitorilor din afara filialei locale a sus-amintitei asociaţii scriitoriceşti naţionale, mi se pare demn de lăudat. Este, găsesc, un important pas în gândirea organizatorică a redacţiei, un pas aducător de suflu nou în mai vechiul peisaj al revistelor locale consacrate, editate de alte grupuri scriitoriceşti, în paginile cărora, deşi subvenţionate, la rândul lor, de Primăria Piteşti, scriitorii cetăţii îşi găsesc mai răruţ locul. Iată o revistă cu o ţinută ce se democratizează din interior, după cum inspirat a rostit scriitorul Nicolae Cosmescu, redactorul său şef.
Şi tot ca un semn de prosperitate, începând cu acest număr, patru pagini sunt rezervate creaţiei studenţilor de la Litere. Alăturarea tinerilor la activităţile maturilor: mângâietor succes!
Dna Ileana Iordache-Streinu si Dl academician Eugen Simion, Teiu, 30 mai 2015
Scriitorul Nicolae Cosmescu, redactorul-sef al revistei « Carpatica », deschizând cenaclul « Armonii carpatine »
Lansarea nr. 14 al revistei « Carpatica », în cadrul cenaclului « Armonii carpatine », la Centrul Cultural Pitesti, azi, 2 iunie 2015, în imagini.
Concept lansare si regie: scriitorul Nicolae Cosmescu.
O lansare cu muzica… corala!
Ieri, la vremea Moşilor de vară şi cireşelor de mai, a fost sărbătoare în satul părinţilor şi străbunilor mei… Satul lui Vladimir Streinu…
Teiului şi memoriei lui Vladimir Streinu, în prezenţa doamnei Ileana Iordache-Streinu, fiica ilustrului om de litere, au venit să le aducă un cuvânt de recunoştinţă, răspunzând chemării noastre, câţiva dintre merituoşii fii ai satului – Amalia Dobrin, bibliotecar; Marilena Lică-Maşala, scriitor, publicist, traducător; Florin Dumitru, primar al comunei; Cornel Barbu, secretar Primăria Teiu; Nicolae Eremia, poet, publicist; Jean Dumitraşcu, istoric literar, director al Filarmonicii Piteşti – mulţi oaspeţi de seamă!
Amintim hic et nunc invitaţii dragi sufletului nostru, cu promisiunea revenirii asupra subiectului:
– domnul academician Eugen Simion;
– domnul Mihail Adrian Oprescu, prefectul judeţului Argeş;
Întâmpinarea oaspetilor cu pâine si sare, Teiu, 30 mai 2015,
Dl academician Eugen Simion si dl Mihail Adrian Oprescu, prefectul judetului Arges, Teiu, 30 mai 2015
sâmbătă, 30 mai 2015, ora 11:30,
la
masa rotundă
« Vladimir Streinu şi timpul nostru »
care va avea loc la
Biblioteca Vladimir Streinu din satul Teiu, judeţul Argeş,
în memoria renumitului critic literar,
cu ocazia împlinirii a 113 ani de la naşterea sa.
În urmă cu 113 ani, se năştea în casa părinţilor săi, Leanca şi Şerban Iordache, din cătunul Teiu Nou, comuna Teiu, plasa Cotmeana-Gălăeşti, criticul literar, publicistul, scriitorul şi profesorul universitar Vladimir Streinu, personalitate marcantă a vieţii literare şi culturale româneşti a secolului XX.
Cu noua rubricǎ „Atelier”, mǎrturisesc, redacţia revistei m-a sedus iremediabil, cum ar fi spus bunul nostru Vlahuţǎ. Darnicǎ, ne aruncǎ o fǎrâmǎ din tainice cotloane de scribice chilii. „Lecţia de istorie” a poetului-profesor C. Vǎrǎşcanu este aruncatǎ dincolo, peste apele tulburatului Atlantic, taman pe ţǎrmul din patria americanilor, în braţele unui român: Ion Vlǎduţu. O mai veche cunoştinţǎ a noastrǎ, întâlnitǎ graţie talentului regretatei pianiste Nazica Gǎrduş de a-i face pe oamenii sǎ ia seamǎ unii la alţii. Ne bucurǎm sǎ aflǎm cǎ distinsul profesor o duce bine, luând în devǎlmǎşie cântǎritǎ cu fine talere, masonica misiune de rǎspândire a liricii piteştene în brazda limbii dlui Edgar Allan Poe…
Marilena vue par Francis Berthelot d’Azay, au Jardin des Saphirs
Mijloc de revistǎ. Pe întinderea cuprinsǎ între fila 18 şi surata ei imparǎ, tihna peniţei liniştitului Nicolae Cosmescu ne poartǎ cǎtre dramele raliului, dincolo de vraja purpuriei cortine ce ascunde invidiatele cupe ale starului Dan Suciu. Se vede bine cǎ adânci sunt, cu adevǎrat, apele liniştite ale naratorului…
Începând cu fila 19, ne putem lǎsa cǎlǎuziţi cu încredere, preţ de douǎ pagini, prin noianul de carte ce rǎsare lunǎ de lunǎ, an de an, în ograda scriitorilor, de exigenta pecete a exigentului cu sine şi cu alţii autor de analiticǎ selectivǎ rubricǎ de cronicǎ de lecturǎ ce ne recomandǎ: Gabriel Petric, George Vulturescu, Adrian Alui Gheorghe. Pe eraticul liric Nicolae (Nini) Eremia – autorul inspiratelor note de lecturǎ, se subînţelege – îl cunosc, cum vine vorba, din pruncie… E consǎteanul meu. Am dansat împreunǎ la baluri, pe vremea când eram şi noi mai mǎricei, „de horǎ”. Era unul dintre cei mai tandri dansatori de tango şi blues, dintre toţi flǎcǎii ce mǎ invitau la dans. Și mǎ invitau cu prudenţǎ, pentru cǎ mama le fusese mai la toţi, profesoarǎ… Nini avea tot timpul dansului ceva delicat şi patern în îmbrǎţişarea cu care îmi cuprindea spatele. Ceva ocrotitor, de frate mai mare. Ocrotitor îl simt şi-acum, dupǎ trecerea atâtor decenii… Și-n gând şi-n talentatul sǎu condei. Lire la suite »
Marilena Lica-Masala
est sur Facebook.
Lulli de Teiu Poète a partagé un lien.
CONTRE LA FERMETURE DE L'Art Studio Théâtre
contrelafermaturedelast.blogspot.pe
L'Art Studio Théâtre , c'est un lieu associatif de partage artistique , qui existe depuis trente ans , dans lequel des artistes se...
Ô, mère
En souvenirs de ma douce maman, lors du Saint Demetrius, cet acrostich
Me souviens, mère, l’ambroisie caressante de votre main,
Ilot de vertu revêtu de votre zèle nommé « mes teïens ».
Mânes de mes ancêtres ! Célébrez son oblation céleste,
Icône auguste dans le sanctuaire éternel des printemps.
Étréchy, le 1er septembre 2014
Aujourd'hui, lors de mon anniversaire, je vous transmets tous mes remerciements pour vos voeux et votre présence !
Je vous aime !
Que signifie ton nom en japonais?
fr.nametests.com
Que signifie ton nom au pays du soleil levant ? Découvre-le dès maintenant ! Clique ici !
De la maternelle de mon village, Teiu-sur-Mozacu, animée avec beaucoup de talent et passion par l'éducatrice Petruța Toculeț!
De la poésie de la Croatie de l'enfance de notre amie Ivanka Paul, poète, conteuse, promotrice culturelle.
"De la Croatie du Maréchal Tito" avec Ivanka Paul
La poète et conteuse franco-croate Ivanka Paul, invitée par l'associations des EAAEE (Equipes d'Accueil et d'Amitié pour les Etudiants Etrangers), a rencontré ce 16 octobre des étudiants étrangers à Paris.
Une rencontre animée avec beaucoup de souvenirs par notre poète, qui a réussi nous transporter à l'époque - parfois sombre et répressive, selon le modèle stalinien, malgré les distances prises depuis 1948 de Moscou - de Broz Tito, ce croato-sloven devenu officiellement président de la République Fédérative Socialiste de Yougoslavie en 1953.
Rappelons-nous que la Yougoslavie, royaume démantelé par l'occupation de l'Axe, sous Pierre II de Yougoslavie (1934 - 1945) en avril 1941 (Guerre d'avril), fut déclarée république suite à l'abolition de la monarchie, en absence du Roi, à la fin du novembre 1945.
Pierre II, en exil avec le gouvernement yougoslave à Londres depuis l'invasion nazie, refuse d'abdiquer et part pour s'installer aux Etats-Unis.
Artisan de la résistance antinazie et la libération du pays en 1945, Tito a eu aussi le mérite de mener une politique d'ouverture vers l'Ouest, de non-aligné, lors de la guerre froide.
Lulli de Teiu Poète a partagé une Les Arts Mètis de France.
LAM de France (Les Arts Mètis de France) : association pour la promotion des œuvres de ses Membres sur le territoire français et à l'international.
