RSS
 

Articles associés au tag ‘Micaela Ghitescu’

Revista « Memoria » numărul 100 – un jubileu aparte

23 Sep
Memoria - Numarul 100

MEMORIA – NUMARUL 100

COMUNICAT DE PRESĂ

Revista Memoria numărul 100

 

 

 

Fundaţia Culturală Memoria

și

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER),

cu sprijinul Filarmonicii „George Enescu” şi al Teatrului Naţional Bucureşti „I.L. Caragiale” lansează miercuri, 4 octombrie 2017,

de la ora 18.00,

la Ateneul Român,

numărul 100 al revistei Memoria.

La eveniment vor lua cuvântul:

Emil Constantinescu, Președintele României (1996-2000);

Micaela Ghiţescu, Președinte Fundația Culturală Memoria;

Nae Constantinescu, Revista Memoria;

Octav Bjoza, Preşedintele AFDPR şi Subsecretar de Stat în cadrul Secretariatului de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989;

Radu Preda, Preşedinte executiv IICCMER.

Gazda evenimentului: Andrei Dimitriu, directorul Filarmonicii „George Enescu”.

Lire la suite »

 

Memoria – revista gândirii arestate, nr. 97 (4)/ 2016

11 Fév
Memoria – revista gândirii arestate

Memoria – revista gândirii arestate

Memoria – revista gândirii arestate 

De la dispariţia lui Romulus Rusan

la Bisericile Ipoteştilor eminovicieni

 

 

Primesc de la Micaela Ghiţescu, minunata Micaela, omul de cultură, omul care-a pătimit în juneţe arestările şi închisorile terorii bolşevice, „Memoria – revista gândirii arestate” nr. 97 (4)/ 2016, fondator Banu Rădulescu, într-un frumos ambalaj al Poştei franceze – LA POSTE… Nedumerită, am avut explicaţia după câteva clipe. Plicul ajunsese din ţară destul de deşirat, iar LA POSTE s-a îngrijit să primesc în condiţii elegante preţioasa revistă…

Sumarul, aşezat la îndemână, elegant, pe copertă, îmi anunţă o tristă veste: plecarea autorului Americii ogarului cenuşiu ce mi-a luminat adolescenţa şi Bucureştii anului cutremurătorului cutremur… Alătur un gând pios elogiului închinat de Alexandru Zub în memoria prietenului său, scriitorul, istoricul, omul de cultură şi acţiune civică Romulus Rusan!    

Lire la suite »

 

Ático Vilas-Boas da Mota în româneşte de Micaela Ghiţescu

14 Mai

In memoriam Ático Vilas-Boas da Mota

Din Arhivele revistei „POEZIA” – Lirică braziliană, în: nr. 1(59)/Primăvara, Iaşi, 2012

 

Ático Vilas-Boas da Mota

în româneşte de

Micaela Ghiţescu

Ático Vilas-Boas da Mota (n. 11 octombrie 1928, Livramento do Brumado, Bahia – d. 27 martie 2016, Macaúbas, BA), profesor universitar, cercetător, membru al Academiei de Litere din Brasília, membru corespondent al Academiei de Litere din Bahia, preşedinte al Comisiei Naţionale de Folclor afiliată la UNESCO (1992-1999), prorector al Universităţii Internaţionale din Bucureşti (1999-2000), a fost unul dintre pionierii studiilor dedicate limbii şi literaturii române în Brazilia; a tradus din opera dramaturgului I. L. Caragiale (1852-1912).

Decorat cu ordinul Rio Branco (2000).

 Doina păsărilor

 

                        Citind din Mihai Eminescu

 

Fie-ţi zorile senine,

lie ciocârlie,

nu te perpeli de dor.

 

– Dormi în pace

până-n zori!

Lire la suite »

 

Du centenaire de l’entrée du Royaume de Roumanie dans la Grande Guerre des Nations (1916 – 2016)

06 Jan

 De la France et du Royaume de Roumanie

au centenaire de leur combat de même côté,

lors de lGrande Guerre des Nations

 

Motto 

« Ils sont complètement fous ! Une guerre entre les Européens signifie la guerre civile – c’est la plus monumentale ânerie que le monde ait jamais faite  » 

Maréchal Louis-Hubert Lyautey (1)

(Source : Jacques ChastenetHistoire de la Troisième République)

 

En guise d’Avant propos

Les communautés des Roumains de partout du monde organisent de 2016 à 2019 des activités ayant pour but la célébration du centenaire de la participation du Royaume de Roumanie à la Grande Guerre (1916 – 1919).

Pourquoi cette guerre demeure sacrée aux cœurs des Roumains, 100 ans après, malgré le paiement d’un si incommensurable prix ?

Lire la suite »

 

Jean Dumitraşcu, semnal de carte: « Ivor Porter (1913-2012). Un englez în istoria României. Portrete și evocări/ An Englishmann in Romanian History. Portrait and refections », în: « Cultură pe pâine »

21 Juin

Semnal de carte

Jean Dumitrascu, istoric literar, despre: « Ivor Porter (1913-2012). Un englez în istoria României. Portrete și evocări/ An Englishmann in Romanian History. Portrait and refections”, 2013,

în: « Cultură pe pâine », 18 februarie 2015

Ivor Porter, coperta, 2013

Ivor Porter, coperta, 2013

Lire la suite »

 

Aurel Sibiceanu, semnal de carte: « Ivor Porter, un englez în istoria României », în: Revista Arges, Anul XV (XLIX), nr. 5 (395), mai 2015, p. 3

16 Mai
Ivor Porter (1913 - 2012). Un englez în istoria României. An Englishman in Romanian History, Bucuresti, editura ICR, 2013

Ivor Porter (1913 – 2012). Un englez în istoria României. An Englishman in Romanian History, Bucuresti, editura ICR, 2013

În numărul 5/ 2015 al revistei Argeş a apărut un mult aşteptat semnal de carte semnat de poetul şi publicistul piteştean Aurel Sibiceanu, la volumul coordonat de mine în memoria lui Ivor Porter, fost ambasador la Marii Britanii şi biograful MS Regele Mihai I:

Semnal de carte: Ivor Porter

Lire la suite »

 

« Boema 33 », Bucureşti, 6 mai 2015…

08 Mai

Bucureşti, 6 mai 2015…

 

Am întâlnire de lucru cu scriitorul şi cronicarul Mihai Antonescu, la ceas aniversar… Graţie bunului prieten Baki Ymeri, fireşte! De ani buni tot vrea să mă prezinte…

Dl Antonescu mă invită la Boema 33, adevărată casă a scriitorilor bucureşteni. Berărie, cafenea, cârciumioară, aici se văd scribii, fotoreporterii, ziariştii culturali, fondatorii de reviste, pictorii, graficienii, într-un cuvânt, creatorii Capitalei… Dar nu numai…

Întârzii, fireşte! Precum Scufiţa roşie din poveste, mă abătusem din drum, pentru a-i căuta un dar aparte. Mă salvează Julia Chuaibi, cu seducătoarea ei „Cetate Alep”, în cafea…

Cu scriitorul si cronicarul Mihai Antonescu

Cu scriitorul si cronicarul Mihai Antonescu, Bucuresti, 6 mai 2015

Lire la suite »

 

Alexandre Castaing, Maria-Pia Castaing

22 Mar

Alexandre Castaing, Povestiri şi Versuri postume, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Memoria, 2010, 142 pagini.

 

Maria-Pia Castaing, Povestiri, prefaţǎ de Monica Pillat, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Memoria, 2010, 174 pagini.