RSS
 

Articles associés au tag ‘Congo-Brazzaville’

Alima Madina : « Marilena – une chrétienne orthodoxe qui contribue à la traduction du Saint Coran dans la langue roumaine »…

09 Oct

Réponse à Alima Madina, poète congolaise, et à son message :

« Marilena – une chrétienne orthodoxe qui contribue à la traduction

du Saint Coran dans la langue roumaine »…

Marilena

Merci, ma chère Alima, à toi, la belle poète-philosophe qui porte la fleuvitude au sein de son nom par son nom, pour tous ces beaux mots qui m’ont accueilli ce soir, de mon rentrée à la maison…

Je salue ta présence sur mon blog…

Toi et moi, avons appris au temps que tous les livres saints nous inspirent et nous arrosent la générosité comme le fleuve…

Autrement, personnellement, je tire tout mon amour pour l’autre, différent de moi, à l’éducation reçue chez mes parents… C’est grâce à eux, eux, qui ont connu tous les deux, depuis leur tendre enfance, la guerre, la famine, la sécheresse, ainsi que la terrible expérience d’enterrer la mère très jeune encore (mon papa, à ses 14 ans…) ou l’adoption (ma mère, à ses 4 ans…) ; pire encore, ils ont subi, comme tout le peuple roumain, un changement de système politique violent, agressif, asphyxiant, intolérant, criminel…

C’est grâce à eux, qui ont réussi s’opposer au pire, que j’ai appris la recherche de celui-là qui ne me ressemble pas…

Lire la suite »

 

Au « Marché de la Poésie », le troisième jour…

12 Juin

Au « Marché de la Poésie », le troisième jour…

 

 

Paris, le vendredi 10 juin 2016

 

Lors de ce deuxième passage à moi aux stands de la 34e édition du Marché de la Poésie, un événement-mouvement populaire au sein de l’édition de la poésie et tout objet lié à ce sujet, fondé par l’éditeur Jean-Michel Place en 1983 et animé par Vincent Gimeno-Pons, le délégué générale du Bureau de l’association c/i/r/c/é/ (1), j’ai pu revoir encore d’autres anciens amis poètes…

Des poètes que je les ai traduit, pour la plupart, en roumain.

Ce fut un bonheur de retrouver Giovanni Dotoli, ce grand monsieur universitaire, « esclave » de la langue française, ainsi que Aimé Eyengué, l’auteur du concept « Fleuvitude »

Avec Giovanni Dotoli et Aimé Eyengué, Marché de la Poésie, le 10 juin 2016

Avec Giovanni Dotoli et Aimé Eyengué, Marché de la Poésie, le 10 juin 2016

Lire la suite »

 

Prietenul Marin Ifrim mă întreabă iară… (5)

12 Juin

A cincea întrebare…

Au "Marché de la Poésie", Paris, iunie 2016

Au « Marché de la Poésie », Paris, iunie 2016

Şi încă ceva, o întrebare la care nu eşti obligată să răspunzi. De ce eşti frumoasă, deşteaptă şi devreme la Paris? Te întreb serios, pentru că, eu, dacă ai fost pe aici, prin cătunele noastre culturale, în fiecare dimineaţă ţi-aş fi pus flori la geam. Cred că meriţi oricum, oriunde ai fi…

„Cătun cultural”, ce frumoasă metaforă! Aş fi primit florile, Marin, cu dragă inimă, mai ales că pe aici, urmaşii galilor şi francilor se sfiesc să le ofere… Altă gândire, altă cultură, alt fel de a vedea femeia, totul este altfel decât în Carpato-Balcanii noştri… Noi, românii, am moştenit de toate de la dacii noştri, de la romanii noştri, de la otomanii şi tătarii noştri, ori de la saşi, secui, şvabi, dar şi de la noi-înşine. Suntem sfătoşi, ca prototip uman, suntem harnici, avari de muncă, vulcanici, pătimaşi, dar ne dăm viaţa pentru o idee şi cămaşa de pe noi, altuia, mai goluţ ca noi… E drept, dacă ne necăjeşte acest altul, peste măsură, se poate întâmpla să devenim olteni… Îl certăm, îl facem de ocară, nu-l urâm însă, nu ţinem duşmănie, şi îi întindem iarăşi o mână, dacă ajunge la ananghie. E bine că suntem încă deschişi, săritori, darnici, primitori.

Lire la suite »

 

Prietenul Marin Ifrim ma întreaba iara… (4)

12 Juin

A patra întrebare…

Cu Marin Ifrim la "Arges TV", Pitesti, 19 februarie 2015

Cu Marin Ifrim la « Arges TV », Pitesti, 19 februarie 2015

Ce alte proiecte are pe agenda sa imediată scriitoarea Marilena Lică-Maşala?

Dacă îţi spun că nici nu văd pe unde merg, atât de îngândurată îmi este mintea de inconvenientul de a fi rebelă şi fără astâmpăr, mă crezi? Vreau să spun că agenda imediată a Scribului este financiară şi numai financiară. Mă străduiesc să organizez poetei Lulli de Teiu, această pribeagă ce mi-a luat în stăpânire sufletul, viaţa administrativă…

Lire la suite »

 

Prietenul Marin Ifrim mă întreabă iară… (3)

12 Juin

A treia întrebare…

Invitatie la vals literar, de Marin Ifrim

Invitatie la vals literar, de Marin Ifrim

Mai mult, în urmă cu vreo doi ani, în prezenţa mea, ai fost oaspete al Teatrului „George Ciprian”. Ştiu că atunci ai discutat, atunci, împreună cu doamna Gina Chivulescu, managerul teatrului nostru, despre un posibil proiect teatral, ceva care să cuprindă, în principiu,  şi teatrul francofon. Mai e valabilă acea discuţie?

Este vorba de o piesă de teatru poetico-muzical („Amours de femme”, un parteneriat liric camerunezo-românesc), gândit împreună cu regizorul Guillaume Ekoumé, fondatorul unui teatru la Douala(2), care se potriveşte Festivalului de Teatru din Buzău. Un proiect pe linia dialogurilor, punţilor lirice pe care le-am „aruncat” între ţara mea şi alte spaţii culturale, folosind ca limbă de dialog franceza, după cum am mai spus şi se ştie.

Lire la suite »

 

Prietenul Marin Ifrim iar mă întreabă… (2)

12 Juin

A doua întrebare…

Cu Marin Ifrim la "Arges TV", Pitesti, 19 februarie 2015

Cu Marin Ifrim la « Arges TV », Pitesti, 19 februarie 2015

Apoi, la scurt timp, împreună cu domnul profesor Stelian Grigore, dar şi cu tine, am înfiinţat „Caietele de la Ţinteşti”. Aş zice că eşti „legată” cumva de Buzău. O fi vreo genă culturală, sau ceva care ţine de destinul eminamente cultural?

„Caietele de la Ţinteşti”, a doua zidire… Înainte a fost întâlnirea de-o clipă (distanţa, bat-o vina!) cu modestia şi condeiul Profesorului Stelian Grigore… Iar mai apoi, întâlnirea virtuală cu cerneala sculptată a ziaristului Nistor Tănăsescu, care, între două brazde în câmp, este o prezenţă foarte vizibilă pe Facebook, „brăzdând” în memoria Internetului nume şi fapte din istoria literară buzoiană.

Am aflat Buzăul întâia oară, altfel decât din cărţile de geografie şi istorie ale anilor şcolari (mi-a plăcut mult să merg la şcoală…), graţie mamei mele, care mi-a oferit o vacanţă la Vulcanii noroioşi, prin 1986… Mai târziu, după un deceniu (1996/ 1997) m-a rugat să o înlocuiesc la o masă rotundă organizată de o asociaţie din Bucureşti cu şi pentru primăriţe, la Poiana Pinului.

Lire la suite »

 

Prietenul Marin Ifrim, iar mă întreabă… (1)

09 Juin

Marin Ifrim:

prietenul care nu mă uită, ci mă întreabă

Poet, publicist, memorialist, întemeietor de reviste literare, Marin Ifrim este genul de prieten care nu rezistă tentaţiei de-a iscodi oamenii epocii sale… Iată mai jos, al doilea nostru dialog, purtat prin corespondenţă.

Mi-a pus cinci întrebări concise şi la obiect? I-am răspuns pe îndelete, cu o schiţă de roman… Romanul vieţii mele, poate (surâs)…

Întâia întrebare…

Au Stand Bassin du Congo, Le Marché de la Poésie, le 9 juin 2016

La Standul « Bassin du Congo », Le Marché de la Poésie, Paris, 9 iunie 2016

 

Dragă Marilena, pentru cititorii buzoieni nu eşti o enigmă literară. Ai pus umărul la fondarea revistei Casei de Cultură a Sindicatelor, eşti în colegiul redacţional, eşti prezentă la Buzău, cu diferite ocazii care ţin de activitatea ta culturală foarte diversă. Să începem, te rog, acest dialog în „sistola” în care au început bătăile de inimă pentru târgul nostru. Eşti mulţumită de calitatea publicaţiei noastre, „Cartelul metaforelor”?

Se cuvine cred, să spun mai întâi „Bun găsit” atât buzoienilor cât şi ţie, Marin! Şi să-ţi mulţumesc, nu doar pentru prietenia ce ne leagă, cât mai ales pentru truda literară din care s-a născut această prietenie.

Lire la suite »

 

« Întâia feerie » – Florilegiu Jean Baptiste TATI-LOUTARD

14 Mai

Din arhiva POEZIA

Nr. 2(64)/ Vara, Iaşi 2013

 

Jean Baptiste TATI-LOUTARD

(15 decembrie 1938, Pointe-Noire – 4 iulie 2009, Paris)

Scriitor, important om politic congolez, a publicat în timpul vieţii peste zece volume de poezie. A obţinut șapte premii pentru poezia și ansamblul operei sale (prozǎ scurtǎ, romane, liricǎ), între 1982 și 1999, precum și medalia de Ofiţer al Artelor și Literelor a Republicii franceze.

Membru al Înaltului Consiliu al Francofoniei și al Academiei Mondiale de Poezie.

În 2012, pe 4 iulie, a fost lansat la Pointe-Noire, urbea sa natalǎ, premiul literar „Jean Baptiste Tati-Loutard”, un nume ce-a purtat faima patriei sale dincolo de oceane.      

Dedicǎm florilegiul de traduceri de mai jos celor 78 de ani pe care Poetul i-ar fi împlinit anul acesta. Numerele ce însoţesc titlurile poemelor traduse, reprezintǎ numǎrul paginii din Opera poeticǎ, Paris, Présence Africaine, 2007.

 25. Întâia feerie: Seara

 

Lui Théophile Obenga

 

Marea nu ne mai e mormânt, 

Ci preavechi sarcofag,

Rămășiță

Sub patru veacuri de nisip îngropatǎ

Şi-nvelitǎ cu straiele cerului toate

Lire la suite »

 

POEZIA, revistă de cultura poetică, nr. 1 (75)/ Primăvara 2016, Iaşi

16 Avr

Poezie şi lacrimi

Poezia PRIMAVARA 2016

 

În condiţii grafice elegante şi cu un cuprins pe măsură, a apărut la Iaşi numărul 1 (75) de primăvară al revistei POEZIA. Tema acestui primăvăratec număr este : „Poezie şi lacrimi”.

O parte dintre cititorii şi prietenii mei, ştiu că ţin aprinsă torţa traducerilor în româneşte a poeţilor de limba franceză, cu o ardoare aproape „trimestrială”…

Celor care-mi răsfoiesc blogul, le prezint acum fragmente din poezia a doi autori francophoni:

Lydie Mbossa (Franţa, Congo-Brazzaville), membră fondatoare, printre altele, a tinerei asociaţii culturale pariziene LAM de FRANCE (Les Arts Mètis de France), un joc de cuvinte, în traducere liberă însemnând: Sufletul Franţei – Arte Inteligente din Franţa, pagina 135;

– Boubé Hama (Niger), Delegatul asociaţiei pariziene REE (Rencontres Européennes EuroPoésie), pentru filiala Niger, la pagina 138.

M-am bucurat să găsesc la pagina 122, poeme ale bunei prietene Victoria Fătu-Nalaţiu, membră a filialei Bistriţa a REE – EuroPoésie. Salutăm această prezenţă onorabilă, precum şi recunoaşterea indirectă, pe această cale, a meritelor internaţionale ale talentatei pictoriţe.  

Lire la suite »

 

« De l’Amour »

14 Fév

« De l’Amour » ou l’amitié partagée autour de la poésie…

– le photo reportage d’un récital à la veille

de la Saint Valentin –

P1100753

Moi, au micro « De l’Amour » et la REE. En public : Rifaat Rola, Joël Conte et Françoise Labadie, dissimulée par l’appareil photo de Sandra Kraljevy…

Paris, le 13 février 2016. Mes amis de l’étendue de l’Île de France – Ivanka Paul, Ghanima Ammour, Lydie Mbossa, Aimé Eyengué et Jean-Paul Abulker – que je les avais invités me rejoindre sur la scène de la REE (L’association Rencontres Européenne Europoésie), dressée cette fois-ci à la Maison du Délice, 11 bis rue Traversière 75012 Paris,  sont tous venus pour partager de leur poésie à un public assez exigent… 

Car ce public fut représenté par de nombreux poètes, l’animateur – Jean-Paul Villermé – étant lui même poète…

Lire la suite »