RSS
 

Articles associés au tag ‘Angoasă dulce-amară’

Cafeneaua literara, nr. 8/ 2015. Eseu despre proza Gabrielei Zavalas

26 Août

Gabriela Zavalas, între mierea si pelinul experimentului literar, sub neîmplinita iubire de oameni…

În: Cafeneaua literara nr. 8/ 2015, pagina 29.

Lire la suite »

 

Gabriela Zăvălaş la Cenaclul Literatorul

12 Juin
Cenaclul Literatorul, Biblioteca Metropolitana, Bucuresti, 10 iunie 2015

Afis: Cenaclul Literatorul, Biblioteca Metropolitana, Bucuresti, 10 iunie 2015

La întâlnirea de miercuri, 10 iunie 2015, a membrilor Cenaclului « Literatorul », a fost prezentat şi volumul scriitoarei-publicist Gabriela Zăvălaş, Angoasă dulce-amară, de Emil Lungeanu, amfitrion, şi Lucian Gruia, cronicar literar, în prezenţa autoarei.

Tradiţional, întâlnirile cenaclului au loc la Biblioteca Metropolitană « Mihail Sadoveanu » din Bucureşti.

Lire la suite »

 

Gabriela Zăvălaş, Între mierea şi pelinul experimentului literar, sub neîmplinita iubire de oameni

02 Avr

Motto:

Nimeni nu-mi va putea înţelege versurile dacă

stăruie să vadă în ele doar o performanţă literară. 

Walt Whitman

 

Noul volum al Gabrielei Zăvălaş mi-a adus în casă, pe la sfârşitul înfriguratului Făurar, o „Angoasă dulce-amară”… Rarisimă plantă pentru Ierbarul colecţiei noastre de carte: experimentul literar contemporan. Ce minune! Să pot pipăi nectarul inedit al scoarţelor unei îngrijite ediţii, statornicit în chilia mea de pustnic logodit cu scrisul…

Gabriela Zăvălaş, 2015

Gabriela Zăvălaş, 2015

Întâia scoarţă, ilustrată de Cristian Negoi după o idee a autoarei, îmi lasă degetele să alunece peste cele 15 litere în relief ce compun numele de scriitor al unei mai vechi prietene.

Dar nici a patra nu-i mai prejos: sub fotografia unui val de mare ce părăseşte plaja şi stânca ce se oferă jilţ tronând neobositele gânduri ale Gabrielei, se înlănţuiesc privirii fragmente din rostirile a trei scriitori despre cărţile ei, tipărite tot cu litere în relief. Trei opinii, pe care le citez: „Poetă şi eseită. Lirism discursiv. Eseistică minuţioasă, aulică” (Arthur Silvestri); „poezie naivă, aidoma picturilor naive a cărei miză în creştere se varsă în proză, eseu cum nu se poate mai miraculos” (Radu Aldulescu); „similitudini de viziune asupra umorului cu teatrul lui Artur Adamov” (Eugen Cojocaru).

Iar înlăuntrul spaţiului dintre scoarţe, misterul ce închide 56 de eseuri, alese de sinele autoarei dintre filele virtuale ale blogului său, cu rost şi valoare de jurnal intim. Ochii îmi vâslesc, plini de neastâmpărat curios nesaţ, printre titluri, purtat de-o briză ce-ar putea rescrie cu ele legenda horă încinsă de niciodată văzutele iele.

Lire la suite »