Mariléna Blog Littéraire

  • Accueil
  • BIENVENUE
  • DE MOI…
  • ME CONTACTER

Prietenul Marin Ifrim mă întreabă iară… (5)

Posté le 12 juin 2016 Par Marilena Publié dans 01.I. INTERVIEWS, 01.I.1. Là, c'est moi qui réponde... .

A cincea întrebare…

Au "Marché de la Poésie", Paris, iunie 2016

Au « Marché de la Poésie », Paris, iunie 2016

– Şi încă ceva, o întrebare la care nu eşti obligată să răspunzi. De ce eşti frumoasă, deşteaptă şi devreme la Paris? Te întreb serios, pentru că, eu, dacă ai fost pe aici, prin cătunele noastre culturale, în fiecare dimineaţă ţi-aş fi pus flori la geam. Cred că meriţi oricum, oriunde ai fi…

– „Cătun cultural”, ce frumoasă metaforă! Aş fi primit florile, Marin, cu dragă inimă, mai ales că pe aici, urmaşii galilor şi francilor se sfiesc să le ofere… Altă gândire, altă cultură, alt fel de a vedea femeia, totul este altfel decât în Carpato-Balcanii noştri… Noi, românii, am moştenit de toate de la dacii noştri, de la romanii noştri, de la otomanii şi tătarii noştri, ori de la saşi, secui, şvabi, dar şi de la noi-înşine. Suntem sfătoşi, ca prototip uman, suntem harnici, avari de muncă, vulcanici, pătimaşi, dar ne dăm viaţa pentru o idee şi cămaşa de pe noi, altuia, mai goluţ ca noi… E drept, dacă ne necăjeşte acest altul, peste măsură, se poate întâmpla să devenim olteni… Îl certăm, îl facem de ocară, nu-l urâm însă, nu ţinem duşmănie, şi îi întindem iarăşi o mână, dacă ajunge la ananghie. E bine că suntem încă deschişi, săritori, darnici, primitori.

Totuşi, nu trebuie să uităm: chiar şi noi, scriitorii, trebuie să punem umărul să ne creştem ţara. E timpul să cerem confraţilor din alte ţări să vină să se aşeze un timp, la noi, lângă noi, în cătunele noastre culturale, ca să cunoască mai bine şi să uite chiar să mai plece…

Satul a fost, mai mult încă decât marile biblioteci antice ale omenerii din Ninive ori Alexandria, şi va rămâne singura „genă” a transmiterii tradiţiilor şi înţelepciunii. Nu citadinul, nici Internetul, ci micile comunităţi umane, statornicite de-a lungul timpului, tribul, satul, cătunul. Noi, românii, nu prea mai avem ce face singuri în satele noastre, fără confraţii de alte limbi, alte culturi, ori oameni simpli, pur şi simplu. Iată, Occidentul, în ultimii 20 de ani, a devenit multietnic, fără să stea pe gânduri; şi primeşte zilnic noi neamuri. Nu mai vorbim de exodul locuitorilor din câteva zone geografice seismice, mai ales insulare, leagăne de civilizaţie milenară ale lumii, ce vor dispărea acoperite de talazuri (Ceylon, de exemplu). Ori de zonele evacuate politic, militar.

E timpul să nu mai vrem să fim tot în urma Occidentului; e timpul să ne deschidem larg porţile altor neamuri, să-i invităm la noi în ţară. E loc destul pentru ei, printre noi. Mai ales că sate întregi româneşti s-au mutat în Italia, în Spania, ori aiurea. Europa trăieşte un nou mare val de schimbări de populaţii, de amestec etnic, cultural, religios, cum a cunoscut pe timpul marilor migraţii, în urmă cu o mie de ani. Nu trebuie să ne lipsim de bucuria de a oferi ospitalitate acestor multe neamuri alungate de taifunuri naturale ori umane (economice,  politice, militare) din ţările lor. 

Lulli si son invité Marin Ifrim, au Centre Culturel de la ville de Pitesti, le 19 février 2015

Cu Marin Ifrim, Pitesti, februarie 2015

Frumoasă, deşteaptă şi devreme la Paris… Ai dreptate, încă o dată… Am avut norocul de a veni la timp în Franţa. 2007… Anul adeziunii, anul confuziilor de tot felul, care persistă… E mult de muncit în ţară, dar dincolo de zările încă neîntregite ale patriei este şi mai mult de trudit. Am tot spus-o şi o voi spune până va pricepe şi cel mai surd înrăit român care crede, după ce şi-a băut liniştit ţuica ori berea la cârciumioara din buricul satului ori la vreun post de televiziune, că e de-ajuns să fii român în România, pentru a spune cu mândrie „sunt român” în străinătate…

Altfel, Marin dragă, răzvrătită de felul meu, din leagăn, mi-au trebuit totuşi 60 de ani din viaţă ca să mă pot lepăda de prejudecata cutumei satului meu, potrivit căreia o femeie frumoasă, deşteaptă, trebuia să fie „devreme acasă”… Fără a ne lepăda de cele ce ne frânează cunoaşterea, nu putem scrie. Fără a ne lepăda de cele ce ne domolesc aventura cunoaşterii, dorinţa de a pleca în necunoscut şi de a zidi acolo unde nu ştim pe nimeni şi nimeni nu ne ştie, nu vom reuşi să ne muncim sinele, nu vom putea să-i dăm canon, să ni-l frământăm îndelung, cu grijă, ca să poată plămădi, creşte, înnoi şi sluji evoluţiei spiritului neamului românesc şi omenirii.

Eu una, născută într-un sat unde numele mamei mele a tronat, contat şi influenţat educaţia pentru şcoală şi viaţă – era convingerea dânsei ca dascăl din neam de dascăli – a generaţii de elevi, timp de mai bine de patru decenii, am avut de luptat ca să-mi clădesc propriul nume. Nu am vrut niciodată să mă întorc în satul meu, deşi părinţii mei şi-au dorit foarte mult această revenire după terminarea studiilor, iar mie, mică sultană răsfăţată, mi-a fost foarte greu departe de rădăcinile mele, de ograda mea, de ai mei, de cireşii copilăriei mele, de satul meu, pentru că mi-a fost tot timpul foarte dor. Chiar şi azi, când sunt om în toată firea, mi-e atât de dor de tot ce-am lăsat în urmă când aveam 15 ani, încât mă dor visele de noapte, mă dor lacrimile, mă doare că dispar sătenii din generaţia părinţilor mei şi alţii mai tineri, fără să apuc să le mai vorbesc măcar o dată. Dar, nu am vrut să mă întorc acolo unde eram şi aş fi rămas toată viaţa „fata doamnei Lică”, iar mai târziu „fata Primăriţei”… Mama mea, idolul meu de curăţenie morală, de virtute, prima şi singura, până acum, femeie-primar din istoria Teiului meu natal…

Am vrut să-mi găsesc singură drumul, să aflu pe pielea mea şi cu mintea mea ce înseamnă viaţa, această veşnic ademenitoare ecuaţie în faţa căreia nu ştiu nici mă înfrâna, nici o rezolva, cu nici una dintre formulele algebrice ori trigonometrice învăţate la şcoală… Mă voi întoarce, fireşte, în satul meu, dar nu înainte de a fi pe deplin eu însămi, de-a avea identitatea mea, rezultatele mele, de a-mi fi împlinit misiunea asumată.

Dezbrăcându-mă cu greu de prejudecata de a fi femeie, această piatră de moară ce mi-a stăvilit glezna pe drumul spinos şi nu tocmai desţelenit pe care mi l-am ales, pot să spun că sunt foarte aproape de reuşită. S-a întâmplat să pot afla piatra filozofală, taina de a trăi tihnit în trupul şi mintea mea de femeie, departe de casă, aici, în străinătate. Pură întâmplare, pe drumul unui exil voit. Ultimii zece ani ai timpului meu de creaţie s-au suprapus anilor petrecuţi departe de ţară, dar şi de maturizare firească. Azi sunt gata de-a face pace, fie şi parţial, cu mine însămi, cu lumea şi Creaţia, pentru micul meu război pornit la 20 de ani, când am îndrăznit întâia oară să-mi ridic fruntea împotriva blestemului de a mă fi născut femeie. Sunt pe punctul de a mă întoarce din această îndelungată şi grea bătălie, ce-a durat o viaţă, victorioasă. Azi sunt împăcată cu gândul că m-am născut femeie. Dar sunt împăcată tocmai pentru că scriu. Scriu din preaplinul iubirii mele de oameni, patimilor mele, dragostelor şi fericirilor mele de femeie şi mamă. Cu învoirea, poate, a femeilor ce nu o fac încă.     

Vrei să ne oprim aici, te rog? Mai vorbim altădată. Datoria, prietenii, mă cheamă în stradă… Începe „Marché de la Poésie”, un vechi târg de carte şi întâlniri cu poeţii, cu editorii lor. O tradiţie pariziană de peste trei decenii…

Paris, 8 iunie 2016

 

Tags : Abdellatif Laâbi, Africa, Alexandru Marghiloman, Brâncuşi, Bucuresti, Buzau, Caietele de la Tintesti, Camerun, Caragiale, Caraibe, Cartelul metaforelor, Codrii Vlăsiei, Congo-Brazzaville, Denise Ndzankou, Douala, Dumitra Lica, Editura Dagan din Franţa, Focşani, George Banu, George Beldescu, George Palade, Gheorghe Neagu, Gina Chivulescu, Guillaume Ekoumé, Hortensia Papadat-Bengescu, Iasi, Jean Métellus, Laurenţiu Ulici, Literatura română, Marin Ifrim, Marius Chelaru, Nadine Lefebure, Nimrod, Nistor Tanasescu, Oglinda literara, Pamfil Şeicaru, Poiana Pinului, Revista POEZIA, Scriitori contemporani, Scriitori români din diaspora, Standul fracofon GADIF (Grupul Ambasadelor şi Institutelor Francofone din România), Stelian Grigore, Târgul Internaţional Gaudeamus din Bucureşti, Teatrului „George Ciprian” din Buzău, Teiu, Valeriu Bistriceanu, Vasile Cârlova, Vasile Voiculescu, Vulcanii noroioşi .
« Prietenul Marin Ifrim ma întreaba iara… (4)
Au « Marché de la Poésie », le troisième jour… »

Laisser un commentaire

Laisser un commentaire Annuler la réponse

Votre adresse e-mail ne sera pas publiée. Les champs obligatoires sont indiqués avec *

Ce site utilise Akismet pour réduire les indésirables. En savoir plus sur comment les données de vos commentaires sont utilisées.

Mes pages

  • DIPLÔMES de MERITE
  • FACEBOOK
  • PARTENAIRES
  • OUVRAGES

Publicité

Catégories

  • 01. ATELIER (343)
  • 01.A. Poésie (127)
  • 01.A.1. Monostique (4)
  • 01.A.2 Distique (5)
  • 01.B. Prose (27)
  • 01.C. Soliloques. Pensées. Réflexions (174)
  • 01.D. Théâtre (2)
  • 01.E. Contes. Contes roumains (15)
  • 01.F. Glossaire (18)
  • 01.G. Journal intime (107)
  • 01.H. Articles. Reportages (53)
  • 01.I. INTERVIEWS (19)
  • 01.I.1. Là, c'est moi qui réponde… (8)
  • 02. TRADUCTIONS (88)
  • 02.1. En roumain (63)
  • 02.1. Poésie turque (5)
  • 02.2. En français (18)
  • 02.3. Revue Poezia (8)
  • 02.3.2012 Nr. 59 (1)
  • 02.3.2013 Nr. 64 (1)
  • 02.3.2016. Nr. 76 (4)
  • 03. LIVRES PARUS (25)
  • 03.A. Anthologies (9)
  • 03.B. Sous mes soins (11)
  • 03.C. Ils ont dit de moi : (14)
  • 03.D. Préfacés par moi-même (2)
  • 04. LITTER AGENDA (66)
  • 04.1. RECITALS POETIQUES (30)
  • 04.3. Festivals. Salons (47)
  • 05. NOTES DE LECTURE (85)
  • 05.1. Histoire (59)
  • 05.B. Bibliothèque Odéon (111)
  • 06. VUES DE L'ODÉON (355)
  • 06.A. AB OVO… (44)
  • 06.A. PARIS ET MOI (99)
  • 06.B. ROUMANIE et MOI (43)
  • 06.C. DE MON AFRIQUE (10)
  • 06.C. Photothèque (34)
  • 06.D. Odaia cu Poeţi (5)
  • 07. DONBASS (1)
  • 13. LAM de FRANCE (Les Arts Métis de France) (55)
  • 14. BIBLE (7)
  • 15. ART AFRICAIN CONTEMPORAINE (5)
  • 15.1. PEINTURE (3)
  • 15.2. SCULPTURE (3)
  • Jurnal de razboi (1)

Articles récents

  • Signes
  • Semne
  • Mâhnită sunt, Prieten bun
  • Triste je le suis, mon Ami
  • Sad I am, my Friend
  • Ora-i grea…
  • Jean-Luc Mélenchon: de l’Ukraine
  • Jean-Luc Mélenchon: despre situația din Ucraina
  • Note de lector: „The True” – de la Macbeth la Pseudoeroticos sau fals hronic de iubire

Facebook

facebook marilena

Marilena Lica-Masala
est sur Facebook.

This message is only visible to admins.
Problem displaying Facebook posts.
Click to show error
Error: Server configuration issue

Archives

  • avril 2022 (5)
  • mars 2022 (1)
  • février 2022 (3)
  • juillet 2021 (14)
  • décembre 2020 (7)
  • octobre 2020 (10)
  • septembre 2020 (1)
  • juin 2020 (8)
  • mai 2020 (12)
  • avril 2020 (3)
  • mars 2020 (11)
  • février 2020 (7)
  • janvier 2020 (2)
  • décembre 2019 (7)
  • novembre 2019 (7)
  • juillet 2019 (1)
  • juin 2019 (5)
  • mai 2019 (11)
  • avril 2019 (31)
  • mars 2019 (14)
  • février 2019 (1)
  • décembre 2018 (2)
  • novembre 2018 (13)
  • octobre 2018 (8)
  • septembre 2018 (7)
  • août 2018 (16)
  • juillet 2018 (36)
  • juin 2018 (19)
  • novembre 2017 (1)
  • octobre 2017 (2)
  • septembre 2017 (2)
  • août 2017 (4)
  • juillet 2017 (1)
  • juin 2017 (2)
  • avril 2017 (3)
  • mars 2017 (7)
  • février 2017 (9)
  • janvier 2017 (21)
  • décembre 2016 (3)
  • novembre 2016 (17)
  • octobre 2016 (23)
  • septembre 2016 (27)
  • août 2016 (13)
  • juillet 2016 (42)
  • juin 2016 (46)
  • mai 2016 (24)
  • avril 2016 (39)
  • mars 2016 (47)
  • février 2016 (27)
  • janvier 2016 (27)
  • décembre 2015 (42)
  • novembre 2015 (19)
  • octobre 2015 (22)
  • septembre 2015 (29)
  • août 2015 (38)
  • juillet 2015 (37)
  • juin 2015 (49)
  • mai 2015 (33)
  • avril 2015 (31)
  • mars 2015 (103)
  • mars 2014 (2)
  • février 2014 (3)

Calendrier

mai 2022
L M M J V S D
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  
« Avr    

Commentaires

  • Marilena dans Cina de Şabat
  • Marilena dans BIENVENUE
  • Georges dans Cina de Şabat
  • Driss Louiz dans Driss LOUIZ, Poésie, Kénitra (Maroc)
  • Pierrot Herman dupouy dit herbie dans Gilbert Binta

Visiteurs

Étiquettes

"Fleuvitude" Aimé Eyengué Alain Juppé Athanase Vantchev de Thracy Aurel Sibiceanu Bucarest Bucuresti Buzau Carmen Salub Centrul Cultural Pitesti Congo-Brazzaville Diana Adriana Emil Lungeanu Eric Meyleuc France Francis Mbella Gabriela Zavalas Guy Cétoute Iasi Ilzi Sora Ivanka Paul Jean-Paul Abulker Jean Dumitrascu Joël Conte Lina STERN Maggy de Coster Marilena Lica-Masala Marin Ifrim Marius Chelaru Mona Vâlceanu Nicolae Cosmescu Nicolae Rosu Paris Pedro Vianna Pitesti Poem poème Poésie Roumanie Soliloc Sonia Elvireanu Steluta Istratescu Teiu Thomas N'Dangani MAVAMBU Vladimir Streinu

Pages

  • BLOG
  • FACEBOOK
  • OUVRAGES
  • PARTENAIRES
  • ME CONTACTER
  • BIENVENUE
  • DE MOI…
    • DIPLÔMES de MERITE

Archives

  • avril 2022
  • mars 2022
  • février 2022
  • juillet 2021
  • décembre 2020
  • octobre 2020
  • septembre 2020
  • juin 2020
  • mai 2020
  • avril 2020
  • mars 2020
  • février 2020
  • janvier 2020
  • décembre 2019
  • novembre 2019
  • juillet 2019
  • juin 2019
  • mai 2019
  • avril 2019
  • mars 2019
  • février 2019
  • décembre 2018
  • novembre 2018
  • octobre 2018
  • septembre 2018
  • août 2018
  • juillet 2018
  • juin 2018
  • novembre 2017
  • octobre 2017
  • septembre 2017
  • août 2017
  • juillet 2017
  • juin 2017
  • avril 2017
  • mars 2017
  • février 2017
  • janvier 2017
  • décembre 2016
  • novembre 2016
  • octobre 2016
  • septembre 2016
  • août 2016
  • juillet 2016
  • juin 2016
  • mai 2016
  • avril 2016
  • mars 2016
  • février 2016
  • janvier 2016
  • décembre 2015
  • novembre 2015
  • octobre 2015
  • septembre 2015
  • août 2015
  • juillet 2015
  • juin 2015
  • mai 2015
  • avril 2015
  • mars 2015
  • mars 2014
  • février 2014

Catégories

  • 01. ATELIER (505)
    • 01.A. Poésie (128)
      • 01.A.1. Monostique (4)
      • 01.A.2 Distique (5)
    • 01.B. Prose (27)
    • 01.C. Soliloques. Pensées. Réflexions (174)
    • 01.D. Théâtre (2)
    • 01.E. Contes. Contes roumains (15)
    • 01.F. Glossaire (18)
    • 01.G. Journal intime (107)
    • 01.H. Articles. Reportages (53)
    • 01.I. INTERVIEWS (21)
      • 01.I.1. Là, c'est moi qui réponde… (8)
  • 02. TRADUCTIONS (93)
    • 02.1. En roumain (63)
    • 02.1. Poésie turque (5)
    • 02.2. En français (18)
    • 02.3. Revue Poezia (8)
      • 02.3.2012 Nr. 59 (1)
      • 02.3.2013 Nr. 64 (1)
      • 02.3.2016. Nr. 76 (4)
  • 03. LIVRES PARUS (43)
    • 03.A. Anthologies (9)
    • 03.B. Sous mes soins (11)
    • 03.C. Ils ont dit de moi : (14)
    • 03.D. Préfacés par moi-même (2)
  • 04. LITTER AGENDA (114)
    • 04.1. RECITALS POETIQUES (30)
    • 04.3. Festivals. Salons (47)
  • 05. NOTES DE LECTURE (191)
    • 05.1. Histoire (59)
    • 05.B. Bibliothèque Odéon (111)
  • 06. VUES DE L'ODÉON (479)
    • 06.A. AB OVO… (44)
    • 06.A. PARIS ET MOI (99)
    • 06.B. ROUMANIE et MOI (43)
    • 06.C. DE MON AFRIQUE (10)
    • 06.C. Photothèque (34)
    • 06.D. Odaia cu Poeţi (5)
  • 13. LAM de FRANCE (Les Arts Métis de France) (55)
  • 14. BIBLE (7)
  • 15. ART AFRICAIN CONTEMPORAINE (6)
    • 15.1. PEINTURE (3)
    • 15.2. SCULPTURE (3)
  • Non classé (1)
    • 07. DONBASS (1)
      • Jurnal de razboi (1)

WordPress

  • Connexion
  • WordPress

CyberChimps WordPress Themes

© Mariléna Blog Littéraire