Sosesc în țara mea
Sosesc în ținutul neamului meu
El mă sărută ca pe unul de-ai săi
Mă îmbrăţişează
Cu grămezile lui de gunoi
Champs-de-Mars într-un decor absurd
Străluceşte de-o frumuseţe rebelă
În zorii doldora de matinale amurguri
Port-au-Prince se trezeşte pentru a cârpi
Un soare uluitor strălucește peste Cité-Soleil
Pruncii-n zdrențe dorm un somn domol
Ca într-un lagăr al morţii
În coasta orașului meu, Cité-Soleil stă pironită
Cum un lăudăros
În toiul prânzului i se prăvale omoplatul
Din dreapta noastră linie
Suferința umană îmi este linie
Bătrânul Apolo din tronul său cel trist
Priveşte stinsele lampadare-n zdrenţe
Cum un microscop priveşte microbii
Muştele se hârjonesc prin băltoace
Strâmbă oglindă alcătuind în dreptunghi
În româneşte de Marilena Lică-Maşala
Paris, 27 iulie 2018
Bibliografie:
Maguet DELVA, Les palais du chagrin, Poésie (Palatele tristeţii, Poeme), prefaţă de Antoine Fritz PIERRE, Montmorency, Astrinoibés Editions, 2018
Originalul: