Paris, 19 spre 20 aprilie
2019, ora 1 din noapte
(pagini de jurnal)
Mă încearcă o stare
de bine. Un zâmbet îmi răsare pe chip, nu chiar fără motiv. Nu
am încheiat afacerea anului azi, dar nici mult nu mai este până
voi desluşi toate misterele noii mele meserii… Şi-apoi, prietenii
mă încurajează. Dintre dânşii, creanțierii mei, mai ales! Sunt
încrezători în reuşita mea. Ce bine ar fi! Pentru copiii mei – în
primul rând, pentru creanțierii mei – tot în primul rând, pentru
visele mele – nu în ultimul rând…
Da, am trăit o zi zidită
de bine, pentru bine, cu oameni buni alături. Pare, dar nu a fost un
vis de noapte. A fost o fărâmă de împlinită zi!
Ce
liniştitor devine gândul când ştim că putem crede în bunele
intenții ale celor ce ne înconjoară…
—
E trecut de miezul nopții… Mă trezeşte din visare întâiul tunet al primăverii…