Din Jurnalul bunicului meu

C. I. Licǎnescu

Titanicul

Pe o apǎ’ntinsǎ pe oceanul Atlantic

Pleacǎ prima cursǎ vaporul Titanic.

Dar a lui plecare nimeni nu gîndea

Cǎci locul de’mbarcare nu l’o mai vedea.

Şi el fuge, fuge, c’o iuţealǎ mare

Fǎrǎ sǎ’și ia adio la plecare.

II

Iatǎ cǎ sosește și’n adîncul nopţii

Nimeni nu gîndește cǎ vine ceasul morţii.

Santinela așteaptǎ ora de schimbare

Dar un ceas în urmǎ șade’n așteptare.

Lumea se distreazǎ la bal și la teatru

Platonu vegheazǎ cu ochii în patru. } bis

III

Negîndind așteaptǎ pǎșind foarte rar

Zǎreșre deodatǎ cǎ vine un ghiţar

Iar el nici pricepe nici prin cap nu’i tae

Cǎci gheţarul mare lovește în titan.

Iar în douǎ clipe gheţarul cel mare

[..] cu furie de Titanic tare } bis

IV

Iar alţii prin saloane stau se odihnesc

De vaporul mare și’ntruna vorbesc

Marea se agitǎ valuri mari lovește

Momentul de groazǎ celor ce privește

La telegrafie pe toţi angajaţii

Dau la telegrame pentru a fi salvaţi } bis

V

Telegrafistul începe lucrul la aparat –

Ajutor, Titanicul sǎ fie salvat.

Iarǎ Comandantul cu ai sǎi Marinari

Pompeazǎ într’una apa din Titan

În zadar lucreazǎ, în zadar muncește

Titanicul în douǎ cǎ se despǎrţește.

Atunci Comandantul pregǎtește’n grabǎ

Pari și telefoane lucrul sǎ’și înceapǎ.

Dar vǎzînd cǎ lucrul este greu și grav,

Intrǎ în cabinǎ și strigǎ cu glas slab

Iubiţii mei prieteni și dragi pasageri

Drǎguţe Domnișoare și scumpi Ofiţeri

VI

Vǎ aduc o tristǎ veste cǎci cât am lucrat

Titanicul nostru este scufundat

Iarǎ tu soţie și ai mei copii

Sǎ vǎ sǎrut o datǎ, cǎ ultima va fi.

Eșiţi cuminţi afarǎ cu tot ce’aveţi mai scump

Gheţarul ca o fiarǎ ne’a șters dupe pǎmînt.

VII

Muzica intoneazǎ versuri dureroase

Lumea este dusǎ pe apa frumoasǎ

Nici un ajutor de la Dl Sfînt

Vaporul se lasǎ în apǎ, la mormînt.

Deodatǎ se aude o voce mai tare:

Marinarii sǎ treacǎ la bǎrci de salvare!

C. I. Licanescu

*******

Bunicul meu patern Costică Ilie Licǎnescu a ţinut un jurnal între 1920 şi 1948,

sub titlul AMINTIRI.

Din acest caiet aproape centenar s-au conservat 19 pagini în care sunt scrise, printre altele, cântece vechi şi romanţe, descântece, leacuri băbeşti, note personale, însemnări legate de recoltă, vreme, familie, gospodărie, naşterea unui mânz, vânzarea unui cal, daruri diferitelor persoane, chiar şi un poem scris de dânsul.

Drama Titanicului a fost păstrată cu sfinţenie în paginile îngălbenite de trecerea anilor…

Paris, 2 august 2018