RSS
 

Archives de la catégorie ‘03. LIVRES PARUS’

Léopold Congo-Mbemba – Poèmes (extraits)

16 Nov

Léopold…

Léopold Congo…

Léopold Congo-Mbemba…

Aujourd’hui… Il aurait eu ses 57 ans…

Avec Léopond Congo-Mbemba au Village Ronsard, Paris le 28 septembre 2012

Avec Léopond Congo-Mbemba au Village Ronsard, Paris le 28 septembre 2012

Léopold Congo-Mbemba fait parti des premiers dix poètes congolais contemporaines que je les ai traduits en roumain pour la revue POEZIA de la ville de Iasi, Roumanie, numéro Automne 2011.

Ses poèmes se retrouvent bilingue, en français et en roumain, en deux ouvrages collectifs << Du Congo au Danube| De la Dunăre la Congo >>, coéditions Dagan-Poezia, 2011 et 2013.

Les poètes roumains << Du Congo au Danube| De la Dunăre la Congo >> lui ont rendu hommage au stand GADIF – Salon international du Livre « Gaudeamus », Bucarest, novembre 2013, avec la participation de Marius Chelaru et Cassian Maria Spiridon, en présence de Denise Ndzankou, ainsi que d’autres poètes et personnalités de la culture roumaine, congolaise, belge.

Poèmes

(extraits)

 

– Lové dans la commissure

du baiser de la nuit au jour, silencieux et invisible,

c’est toi le témoin partial du bouche à bouche

où s’affrontent/ la vie et la mort.

Détermine quelles lèvres

doivent l’emporter ! 

 

(La Silhouette de l’éclair, 1999)

Lire la suite »

 

A Chelles, ce 24 septembre : Voyager en Poésie… Du Congo au Danube, sur le bateau de la Fleuvitude

16 Sep

Voyageons en Poésie…

Du Congo au Danube

sur le bateau de la

Du Congo au Danube, 1ere édition, 2011

 

Fleuvitude

Médiathèque « Jean-Pierre Vernant » de la ville de Chelles

 Voyager en Poésie …

– Centre Culturel et Maison d’Art auprès de la Marie de Chelles –

 

Samedi le 24 septembre 2016

de 15:00 à 17:00

 

Vous êtes invités…

Venez écouter des poèmes et échanger avec les poètes de la Fleuvitude :

Aimé Eyengué

  • écrivain franco-congolais résidant à Chelles, fondateur du concept de la Fleuvitude ; auteur de plusieurs recueils chez l’Harmattan (Briseurs de rêves, suivi de Rêves de Brazzaville et Par les temps qui courent…), disponibles à la Médiathèque ;

Liss Kihindou

  • écrivain, chroniqueur, essayiste ; parmi ses livrés parus aux éditions L’Harmattan : La Morsure du soleil.

Marilena Lica-Masala

  • poète, traductrice, promotrice culturelle, auteur des anthologies bilingues français-roumain, Du Congo au Danube, Paris, collection ARC (Afrique-Roumanie-Caraïbes) auprès des Editions Dagan, 2011, 2013.
Paris en automne

Paris en automne

Itinéraires Paris – Chelles

Lire la suite »

 

Islazul înstelat

16 Juin

Islazul înstelat

 

"Trecutele gàsiri",  Betta, 2015

« Trecutele gàsiri », Betta, 2015

(…)

            – Nu se poate, Tudora! Tu nu mi-ai spus niciodatǎ „nu”! Nu pot să cred! Tu, care ai fi alergat de oriunde, pe jos ai fi venit, ca sǎ te întâlneşti cu mine!

            Da, bǎrbatul avea dreptate. Aşa stǎtuserǎ lucrurile, atunci, cu ani în urmǎ. 

            – Şi acum îmi spui „nu”. Nu, nu poate fi adevǎrat. Nu mai eşti tu! Te-ai schimbat dintr-o datǎ, peste noapte.

            – Nu, nicidecum!, îi rǎspunse Tudora, râzând. Doar atât am vrut.

            – Atât ai vrut?! Cum adicǎ? Şi azi-noapte, ce-a vrut sǎ fie? Ne-a fost atât de bine împreunǎ…

            Aici, tot el avea dreptate. Îşi dǎruiserǎ tandreţe, şoapte, şoapte ce fuseserǎ mult timp suspin. Se iubiserǎ ca doi adolescenţi. Iubire? Chemare de dupǎ ani de aşteptare! Delir! Descǎtuşare! Ca şi cum el nu mai cunoscuse nici o altǎ femeie. Ca şi cum, pentru ea, el era întâiul ei bǎrbat. Ca şi cum n-ar fi fost despǎrţiţi nici mǎcar o singurǎ zi. Nicidecum timp de două decenii.

            – Ce-ţi veni, aşa, deodatǎ? Sǎ nu vrei tu sǎ mai avem mǎcar o singurǎ noapte, Tudora?! Noaptea noastră?

            – Atât am vrut, Nicu!, îi rǎspunse, veselǎ, femeia. 

Lire la suite »

 

Colegul de bancǎ

15 Juin

Colegul de bancǎ

"Trecutele gàsiri",  Betta, 2015

« Trecutele gàsiri », Betta, 2015

 

  Orfan de mamǎ! Tudoriţa nu ştia ce înseamnǎ grozăvia acestui cuvânt. Dar mama ei o trăise, de la patru ani. Şi tatǎl ei trăise cu această sfâşietoare absenţă, din adolescenţă…

            În clasa a VI-a, le venise un coleg nou, fără mamă. Pǎrintele lui îl adusese la socri. Un timp, a stat cu ea, în prima bancǎ, pe rândul de la uşă. Din când în când, îl privea pe furiş, cu admiraţie. I se părea misterios, pentru că avea o altă poveste de viaţǎ. Mult mai interesantǎ decât citise în Singur pe lume, în vacanţa de vară. Multe lacrimi vărsase, pe furiş, să n-o vadă fratele ei, pentru soarta bǎiatului din roman. Acum, eroul lui Hector Mallot ieşise pe deplin din carte şi venise sǎ se aşeze lângǎ ea, în aceeaşi bancǎ.

            Serile, înainte de culcare, Tudoriţa se gândea la el, privind tavanul. În desenele cu contur neregulat, lăsate de varul cu care îl spoia mama ei, în fiece primăvară, găsea fel de fel de basme. Talisman pentru genele învinse de venirea drăgăstoasă a blândului moş Ene, cel legendar. Colegul ei de bancă, uzurpând alte muze, se întronase peste întreaga întindere a tavanului. Într-o seară era Făt-Frumos din lacrimă, iar ea, Ileană salvată din ghearele unui monstru. În altă seară, ea era Tom Sawyer, iar el Huckleberry Finn. Altă seară, el era băiatul crescut de bunici într-o colibă şi prefăcut de-o zână rea în răţuşca cea urâtă. Tudoriţa era aceea care îl scăpa, de data aceasta, fireşte, din ghearele blestemului…

Lire la suite »

 

Întâiul legǎmânt (2)

15 Juin

10

            … Şi timpul, dezlănţuit efrit străveziu din amăgitorul fumegai îngăduit de legea firii, a trecut cum toate cele trecătoare. Cum victoria fulgerului pe înaltul cerului acoperit de tristeţea plumburie a norilor. Cum măreţia concertului ploilor repezi de vară. Cum tihna văzduhului poleit de aripa de rândunică. Cum sărutul îndrăgostiţilor sclipind de zborul licuricilor, în caldul nopţilor de vară. Cum gheaţa iernii pe albia pârâului ce i-a înverzit coasta copilăriei, la casa bunicilor. Pe nesimţite, pe negândite, fără să prindă de veste, fără să-şi dea seama, i-a încărunţit părul.  

Peste câteva zile se împlinea o jumătate de veac de când bolta cerească îi era cel mai bun prieten, iar cărăruia orizontului, casă. O jumătate de secol de când zâmbea dimineţilor a speranţă, apusurilor a rugă, miezului de noapte a îndoială. Dorul, hain haiduc ce sta la pândă în sipetul cu nestematele singurătăţii, dorul de satul natal, de copilǎrie, de vremea rudelor dispărute, îi cufundă în sunet de lacrimi, trupul. Îi era peste puteri sǎ îndure şi proaspăta strămutare a pǎrinţilor la  marginea satului, acolo unde sălăşluia tărâmul cel prea tăcut al neamului.

Lire la suite »

 

Întâiul legǎmânt (proză)

15 Juin

Întâiul legǎmânt

"Trecutele gàsiri. File de jurnal", Betta, 2015

Trecutele gàsiri. File de jurnal, Betta, 2015

Vara se perindau în convoi, coviltire cu ţigani. Agăţat de parii căruţelor, întregul calabalâc de nomad, oale, tuciuri, ţoale puse la uscat, traversa, sub bunătatea cerului liber de orice convenţie socială, de la un cap la altul, satul, spulberând în cele patru zări, ziua-n amiaza mare, prin neastâmpărul arşiţei dogorând din soare, colbul şoselei principale, hărmălaia câinilor şi înfricoşarea sutelor de sǎteni. Privirile agere ale căruţaşilor străini le săgetau curţile…  

De aceşti ţigani fără de căpătâi, fără de nici un rost în viaţă, se temea bunica. Nu de cei din Valea Ţiganilor, prezenţe discrete, politicoase, aşezate oarecum la casele lor. Când treceau prin dreptul curţii, spuneau tare, din drum, ca bunicii ei sǎ-i audǎ: „Sǎru’ mâna, naşǎ!”, „Sǎru’ mâna, naşule!”. „Să trăieşti, finule!”, răspundea Mitrică Maşala, din curte ori din pridvor, ştiind că în curând oricare dintre ei va veni sǎ le cearǎ sǎ îi cunune ori sǎ le boteze plozii. Şi ea botezase un puradel şi-l ţinuse în braţe, cât era de micǎ.

Lire la suite »

 

Emil Lungeanu: Bătălia noastră dinainte pierdută cu uitarea

15 Juin

Bătălia noastră dinainte pierdută cu uitarea

(prefaţă  la volumul meu de proze, Trecutele găsiri. File de jurnal, Betta, 2015)

"Trecutele gàsiri", Bucurest, les éditions Betta, septembre 2015

« Trecutele găsiri. File de jurnal », Bucureşti, Betta, 2015

Un singur lucru te poate deprima mai mult decît să vezi viaţa trecînd: zădărnicia acestei treceri. Şi ca un făcut, rugămintea Marilenei Lică-Maşala de a-i prefaţa Trecutele găsiri. File de jurnal, înainte de-a face cale-ntoarsă acasă la Paris, mă găseşte pradă unei tristeţi extraordinare, acum, cînd îi citesc lui Faciolince ultimele pagini din El olvido que seremos (în strălucita tălmăcire cu care Mariana Sipoş, dăruindu-mi-o cu jumătate de an în urmă, m-a lăsat „mereu îndatorat”, vorba lui Llosa):

Cărţile sînt un simulacru de amintire, o proteză pentru a ne putea aminti, o încercare disperată de a face să dureze un pic mai mult ceea ce este iremediabil finit. Toţi oamenii din care este ţesută trama cea mai intimă a memoriei mele, toate acele prezenţe care au însemnat copilăria şi tinereţea mea fie au dispărut deja şi sînt doar umbre, fie urmează să dispară şi (…) nu vor fi mai reali decît oricare personaj de ficţiune, şi vor avea aceeaşi consistenţă fantomatică de evocări şi spectre (…). Dacă cerul, după cum se pare, este indiferent la toate bucuriile şi la toate nefericirile noastre, dacă universului nu-i pasă că există oameni sau nu, a ne întoarce la integrarea în neantul din care venim este într-adevăr cea mai mare nefericire, dar în acelaşi timp cea mai mare alinare şi unica odihnă, căci nu vom mai suferi tragedia pe care o reprezintă conştiinţa durerii şi a morţii persoanelor pe care le iubim.

 

Lire la suite »

 

Livres parus sous ma rédaction

17 Mai

Lisez nos livres afin que le voyage vers nos âmes vous soit profitable !

Livres parus sous ma rédaction

– liste –

Moi, en costum traditionnel

Lisez nos livres afin que le voyage vers nos âmes vous soit profitable !

Steluţa Istrǎtescu, Între douǎ cǎlǎtorii (Entre deux voyages) préface par Marin Ifrim, 4e couverture de Passionaria Stoicescu, Bucarest, les éditions eLiteratura, 2015.

Valeriu Bistriceanu, Din lumea poveştilor/ Du monde des contes, édition bilingue, roumain-français, Buzau, les éditions Vega, 2015.

Steluţa Istrǎtescu, Rochia de mireasǎ (La robe de mariée), préfacé par Marilena Lica-Masala, Iasi, les éditions Timpul, 2014.

Aurel Sibiceanu, Poeme (Poémes), préfacé par Marian Barbu, Pitesti, 2006.

Vasile Fǎlcescu, Teiu, cuibul pǎrǎsit al lui Vladimir Streinu (Teiu, le nid abandonné par Vladimir Streinu), préfacé par Prof. Univ. Andrei Stanoiu, Pitesti, Didactica Nova, 1998 ; c’est bien la première monographie de mon village natale, à la demande de Madame Dumitra Licǎ, la Maire de la commune.

Lire la suite »

 

Livres préfacés…

17 Mai

Lisant nos livres, vous voyagez vraiment…

 

Livres préfacés

Lisant nos livres, vous voyagez vraiment...

Lisant nos livres, vous voyagez vraiment…

 

Liste des livres que je les ai préfacé, en roumain ou en français

Rochia de mireasǎ (La robe de mariée), récits de Steluţa Istrǎtescu, Iaşi, Timpul, 2014 – préface en roumain.

Le cœur qui aime, poèmes d’Armand Mavinga, Paris, 2012 – préface en français.

 

 

 

 

 

Lire la suite »

 

Ático Vilas-Boas da Mota în româneşte de Micaela Ghiţescu

14 Mai

In memoriam Ático Vilas-Boas da Mota

Din Arhivele revistei „POEZIA” – Lirică braziliană, în: nr. 1(59)/Primăvara, Iaşi, 2012

 

Ático Vilas-Boas da Mota

în româneşte de

Micaela Ghiţescu

Ático Vilas-Boas da Mota (n. 11 octombrie 1928, Livramento do Brumado, Bahia – d. 27 martie 2016, Macaúbas, BA), profesor universitar, cercetător, membru al Academiei de Litere din Brasília, membru corespondent al Academiei de Litere din Bahia, preşedinte al Comisiei Naţionale de Folclor afiliată la UNESCO (1992-1999), prorector al Universităţii Internaţionale din Bucureşti (1999-2000), a fost unul dintre pionierii studiilor dedicate limbii şi literaturii române în Brazilia; a tradus din opera dramaturgului I. L. Caragiale (1852-1912).

Decorat cu ordinul Rio Branco (2000).

 Doina păsărilor

 

                        Citind din Mihai Eminescu

 

Fie-ţi zorile senine,

lie ciocârlie,

nu te perpeli de dor.

 

– Dormi în pace

până-n zori!

Lire la suite »