RSS
 

« Carpatica », de la deziderat sindical la jubileu editorial

01 Juil
Revista Carpatica, nr. 14, Piteşti 2015

Revista Carpatica, nr. 14, Piteşti 2015

Pledoarie pentru subvenţionarea drepturilor de autor ale scriitorilor (1) 

Ce miracol săvârşirea tainei numită revistă! Şi ce ispititor şi-a putut dărui nurii cel de-al doilea număr pe anul ce curge spre toamnă domol, dar sigur, al argeşenei „Carpatica”! Dintre cele 36 de file luate de la tipografie în chiar ziua în care mi-au fost oferite, răzbătea puternic mirosul proaspăt de cerneală… Formatul suplu, înalt, A4, a cărui tipărire este subvenţionată din bugetul Urbei, apare trudit cu rǎbdarea de bijutier a unui artist al aşezǎrii în paginǎ, fiind rezervat scriitorilor membri sau nu ai filialei argeşene a „Ligii Scriitorilor din România şi de expresie română de pretutindeni”…

Publicarea materialelor scriitorilor din afara filialei locale a sus-amintitei asociaţii scriitoriceşti naţionale, mi se pare demn de lăudat. Este, găsesc, un important pas în gândirea organizatorică a redacţiei, un pas aducător de suflu nou în mai vechiul peisaj al revistelor locale consacrate, editate de alte grupuri scriitoriceşti, în paginile cărora, deşi subvenţionate, la rândul lor, de Primăria Piteşti, scriitorii cetăţii îşi găsesc mai răruţ locul. Iată o revistă cu o ţinută ce se democratizează din interior, după cum inspirat a rostit scriitorul Nicolae Cosmescu, redactorul său şef.

Şi tot ca un semn de prosperitate, începând cu acest număr, patru pagini sunt rezervate creaţiei studenţilor de la LitereAlăturarea tinerilor la activităţile maturilor: mângâietor succes!         

Un lăcaş cultural, o revistă, şi un grup vocal s-au regăsit în urmă cu oarece timp, în glasul literei ce-şi cheamă alături lira, dăinuind cenaclul literar-muzical Armonii Carpatine… O idee a locului, născută la încrucişarea gusturilor artistice ale mai multor oameni de cultură piteşteni, printre care ziaristul Carmen Salub, scriitorii Vasile Ghilencea şi Nicolae Cosmescu, dirijorul Nicolae Perniu. 

Tocmai acest cenaclu literar a găzduit lansarea, pe 2 iunie, a celei de-a 14-a apariţii a revistei editată de filiala Argeş a Ligii Scriitorilor din România. O lansare în acorduri corale, la Centrul Cultural Piteşti, în prezenţa doamnei Carmen Salub, directoarea instituţiei, a scriitorului Vasile Dorin Ghilencea, director-fondator al revistei, şi a numeroşilor scriitori, membri sau invitaţi ai redacţiei. 

Pǎstrând cu sfinţenie carpatinǎ grafica numerelor de întruînceput, prevestitor al jubileului celei de-a 15-a ediţii, filele s-au lăsat pipăite de nerăbdarea degetelor fremătânde, în căutarea prozatorilor, epigramiştilor ori poeţilor îndrăgiţi, contribuitori la rubrici deja ştiute: Editorial – Nicolae Cosmescu (p. 3); Selecţii – Ilzi Sora, Steluţa Istrătescu, Ionel Dincă, Vasile Ghilencea, Adrian Mitroi, Mihail Ghiţescu, Nic Petrescu, Constantin Vărăşcanu, Daniela Voiculescu (pp. 4 – 17); Atelier – Nicolae Eremia, Romel Stăncioiu, Adrian Mitroi (pp. 17 – 20); Despre noi – un captivant liric condei, Nicolae Eremia, cu un fragement memorialistic Greul urcuş (p. 20); Invitaţi speciali – Ovidiu Stancu, Constantin Samoilă, Nicolae Doru Berbec, Vavila Popovici, Marilena Lică-Maşala (pp. 22 – 29); Studenţii de la Litere (Liliana Jugănaru, Denisa Coroja, Ştefan Megheş, Maria Pintea, Lucian Bolbea) o nouă rubrică (pagina 29); Repere – Nic Petrescu (p. 32). Numărul se încheie cu un episod din monografia „Retevoieştiul milenar” de Vasile Popescu şi semnalarea unei lansări de carte, Călător pe drumul vieţii, Adrian Mitroi, poeme.

Vom insista pe editorialul „Pledoarie pro domo”, semnat de Nicolae Cosmescu, pentru simplul motiv că readuce în discuţie un mai vechi viperin subiect: nevoia sine qua non ca fiecare asociaţie scriitoricească (generalizarea ne aparţine; autorul susţine hic et nunc doar cauza asociaţiei la care a aderat – n.n.), locală ori naţională, să-şi asume şi obiective fireşti secolului în care trăim, şi mai ales obiective absolut necesare firii scriitorilor, mulţi dintre dânşii – boemi – în dublă ipostază: afiliaţi unui grup moral, dar şi cetăţeni ştiuţi agorei  comunităţii, purtători de valori perene, singurele ce contează pentru viitorime.

Este necesar ca administraţia locală/ Prefectura/ Consiliul Judeţean/ Ministerul Culturii, să se alăture voinţei diferitelor asociaţii literare pentru găsirea unor soluţii şi resurse asigurării protecţiei sociale a scriitorilor ce s-au străduit să-şi pună gânduri, talent şi trăiri între scoarţele unor cărţi, editate în mare parte, pe cont de autor.

Precum şi, îmi permit să adaug, scriitorilor ce-au rămas în sistem liberal, neafiliaţi niciuneia dintre asociaţiile literare mai mult sau mai puţin consacrate.

Proiectul filialei argeşene a Ligii Scriitorilor este unul realist, reprezentând o urgenţă pe biroul de lucru al administraţiei locale ori înalţilor demnitari, precum şi al asociaţiilor editorilor din România. Numeroase sunt nevoile scriitorilor, mai ales ale celor care trăiesc numai din scris sau prioritar din scris, ale căror venituri (salariale ori pensia) le sunt insuficiente pentru a trăi decent, precum şi pentru a-şi desăvârşi opera…

Cu atât mai mult cu cât editurile nu-şi mai asumă onorariile cuvenite drepturilor de autor (ignorăm în acest context faptul că şi multe reviste se află în aceeaşi situaţie…), ceea ce este o tragedie a timpului nostru, fără precedent în istoria literară a României ultimelor trei veacuri. Editorii ar trebui să se implice direct şi necondiţionat în aceste demersuri, pentru a obţine subvenţionarea drepturilor de autor ce se cuvin scriitorilor (din municipiu, judeţ, ţară, poate chiar, de ce nu?, diasporă).

O scriitoare ce trebuie ajutată, de exemplu, în Piteşti, este Zina Petrescu… Acest ajutor, eu una nu l-aş numi « pensie » nici suplimentară, nici specială. Ci pur şi simplu « drept de autor ».

Dar, multor altor ştiuţi scriitori ce au un rol deloc neglijabil la vizibilitatea urbei, ce duc faima acestei cetăţi, le va prinde bine legitimul onorariu al muncii lor intelectuale!   

Cum ar putea fi calculat acesta? Simplu! Pe baza devizului de lucrări editoriale al oricărei edituri, anexat într-un dosar de prezentat Inspectoratului de Muncă, Consiliului Local, Prefecturii, Consiliului Judeţean şi altor instituţii ce-ar trebui să afle că există şi scriitori în urbea noastră… În acest deviz ar trebui să apară calculul real al drepturilor de autor ce se cuvin scriitorului, pe ediţie, nu pe tiraj vândut…  

 

Piteşti, 1 iulie 2015   

 

Notă:

(1). Scriitorilor, dar şi traducătorilor, publiciştilor, istoricilor literari, criticilor literari, corectorilor.

Bibliografie:

Carpatica, revistă literar-artistică, trimestrială, a filialei Argeş Ligii Scriitorilor din România şi de expresie română de pretutindeni, nr. 14, 2015. Apare sub egida Centrului Cultural Piteşti. 

 

Tags : , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Réagissez