Mariléna Blog Littéraire

  • Accueil
  • BIENVENUE
  • DE MOI…
  • ME CONTACTER

Archives de l'auteur: Marilena

Poveţe pentru nepoatele mele. Pilda trezitului din somn

Posté le 20 décembre 2020 Par Marilena Publié dans 01. ATELIER, 01.C. Soliloques. Pensées. Réflexions, 01.G. Journal intime .

Dragele mele Copile,

 

Hotare, de Lina Stern, 2020

Într-o zi, veţi fi mame. Veţi avea prunci. Treziţi-i din somn cu blândeţe. Nu-i smulgeţi din vis şi aşternut grăbite! Făceţi-i să le fie drag să fugă din vis pentru a veni în dimineaţă, la viaţă.

Căci, cu blândeţe îl trezea bunicul meu pe bunicul tatălui vostru, în viul nopţii. Bunicul tatălui vostru era crud încă şi orfan de mamă. Dar, văduv, stră-străbunicul vostru trebuia să plece la câmp, să secere grâul, să-l ducă la arie, să-l treiere, apoi să-l ducă la moară, la măcinat, pentru a avea ce să pună pe masă copiilor săi. Şi avea nevoie de braţele crude ale fiilor săi, ca seceratul grâului cu secerele bine ascuţite să fie făcut la timp şi repede, să nu-l prindă ploaia, să-l strice.

Obosit de truda zilelor trecute, străbunul vostru greu se-ndura să se rupă de somn… Iar bunicul meu îl ademenea cu vorbă bună:

-Hai, Nicuşor, tată, hai, scoală, că avem treabă. Când vii de la arie, te culci la loc şi-ţi termini somnul.

Aşa s-a născut un obicei în neamul nostru, transmis apoi din tată-n fiu.

Cu vorbă blândă ne-a trezit mai târziu bunicul tatălui vostru, tânăr bărbat însurat şi tânăr părinte, pe mine şi pe fratele meu. Îl trimitea mama, în timp ce trebăluiau prin curte, să ne trezească. Iar dânsa rămânea să mulgă vaca, să fiarbă laptele, să pregătească micul dejun. Îl îndemna îndeosebi ştiind că toată ziua bărbatul ei va pleca pentru a lucra departe de casă şi rare erau clipele când puteam fi toţi patru acasă.

Îmi vedeam dimineaţa părintele, când ne trezea, şi serile, când se întoarcea de la lucrul lui. Iar mama nu voia să creştem înstrăinaţi de tatăl nostru. Noi trei, mama, eu şi fratele meu, petreceam mai mult timp împreună. Dimineţile, plecam împreună la aceeaşi şcoală la care dânsa era profesoară. Uneori o vedeam şi în pauze. Mai ales eu, care, mai îndrăzneaţă din fire, intram în cancelaria profesorilor doar să o văd. Nu aveam nimic să-i spun, dar mi se făcea brusc dor de glasul ei, de mâinile ei. La nămiez, veneam împreună acasă, făcem împreună treburile curţii, ne distram jucând diferite jocuri. Cu mama am învăţat şah, table, cărţi. Doar lecţiile ne lăsa să ni le facem singuri. Argumentul suprem?

-Pe colegii voştri cine îi ajută?, era răspunsul invariabil al mamei noastre, când îi ceream să ne arate cum se rezolvă o problemă.

Lina Stern, Hotare. Grupaj asemic, 2020

Cu vorbă blândă l-am trezit eu însămi mai târziu pe tatăl vostru, în zori-de-zi, ca să pornim de-acasă, el la cămin, iar eu la lucrul meu. Era un copil atât de bun şi de gingaş! Când trebuia să-i curm visul pentru a ajunge la ora 7 la cămin, îi puneam un cântecel cu o poveste frumoasă care-i plăcea mult: un cocoşel neastâpărat ce înviora toată curtea… Iar tatăl vostru se trezea râzând, îmi sărea în braţe, bucuros să începem o nouă zi. Doar pe drum, alergând să nu întârziem, mă întreba:

-Mama, dar directorul tău nu ştie că tu ai copil mic acasă? De ce trebuie să te duci la serviciu?

Oricum mi se sfâşia inima că trebuie să mă despart de pruncul meu toată ziulica, pentru a lucra laolaltă cu oameni străini, dar cu gândul mereu la mogâldeaţa lăsată-n în grija educatoarelor. Dar, când îl auzeam vorbind aşa, afuriseam feministele care au răsturnat lumea cu susul în jos, pentru a trimite la muncă mamele, iar pruncii să le crească prin cămine şi printre femei străine.

Mă opream din mers, îl priveam îndelung, îl luam în braţe, îl sărutam pe obraz, şi-i promiteam:

-Nu-i bai, copilul meu! Te vei face mare şi vom trece şi de acest necaz.

Rebelă, mă răzvrăteam apoi în sinea mea, jurându-mi că voi face tot ce-mi va sta în putinţă pentru a schimba lumea, atât cât nici o mamă să nu mai sufere niciodată şi toate mamele lumii să poată sta acasă cu pruncii lor, cât vor, cât va fi nevoie, până la adânci bătrâneţi de va trebui.

Dar, nu a mai fost nevoie.

Vremurile s-au schimbat singure.

Până veţi creşte voi mari şi veţi fi mame, şi vremurile şi oamenii nu vor înceta să se schimbe.

#deTeiu

Paris, 20 Undrea 2020

Ilustraţie: Lina Stern, Hotare, 2020

Laisser un commentaire .
Tags : Lina STERN .

Rûmi (citate)

Posté le 20 décembre 2020 Par Marilena Publié dans 02. TRADUCTIONS, 02.1. En roumain .

Focul şi cenuşa

Nu sta decât doar printre îndrăgostiți, de ceilalți rămâi deoparte.

Deşi torța-ți cuprinde lumea,

Focul se stinge-n tovărăşia cenuşei.

Rûmi

În româneşte: Marilena Lică-Maşala

 

Paris, 13 Undrea 2029

Ilustrație: Lina Stern, Decameronul. Asemic, 2020

#deTeiu

#Rûmi

#LinaStern

Laisser un commentaire .
Tags : Lina STERN, Rûmi .

Rûmi (extraits)

Posté le 20 décembre 2020 Par Marilena Publié dans 02. TRADUCTIONS, 02.1. En roumain .

« Ne reste que parmi les amoureux, des autres éloigne-toi.

Bien que ta flamme embrase le monde,

Le feu meurt par la compagnie des cendres. »

Rûmi

 

 

 

Illustration : Lina Stern, Le Décameron. Asémique, 2020

Laisser un commentaire .
Tags : Lina STERN, Rûmi .

Platon (citate)

Posté le 20 décembre 2020 Par Marilena Publié dans 02. TRADUCTIONS, 02.1. En roumain .

Rostul scrisului

„Rostul textului scris nu este, așadar, de a da lecții, de a face o lucrare retorică, ci doar de a destinde; este poate unul dintre motivele pentru care nu putem scrie decât mituri (*).”

Platon

În româneşte: Marilena Lică-Maşala

#deTeiu #Platon

Paris, 13 Undrea 2020

Ilustrație: Lina Stern, Asemic, 2020

NOTĂ

(*) Mit, la Platon, are înțeles ludic (n.t.)

Laisser un commentaire .
Tags : Lina STERN, Platon .

Platon (extraits)

Posté le 20 décembre 2020 Par Marilena Publié dans 02. TRADUCTIONS, 02.1. En roumain .

 Le but du texte écrit

 

« Le but du texte écrit n’est donc pas d’instruire, de faire œuvre rhétorique, mais seulement de délasser : c’est peut-être une des raisons pour lesquelles on ne peut écrire que des mythes. »

Platon

 

Illustration : Lina Stern, Asémique, 2020

Laisser un commentaire .
Tags : Lina STERN, Platon .

Sfaturi pentru nepoatele mele. Pilda ramului uscat

Posté le 20 décembre 2020 Par Marilena Publié dans 01. ATELIER, 01.G. Journal intime .

Dragele mele copile,

Lina Stern, Copaci

Lina Stern, Copaci. Asemic, 2020

Astăzi vom merge în grădină. Vom privi pomii. Le vom privi cu atenţie crengile mici şi mari. Vom observa dacă pomul are rămurele uscate. La vremea cuvenită, vom căuta în magazie ustensile potrivite şi ne vom întoarce în livadă pentru a tăia aceste ramuri nefolositoare pomului şi rodului său. Dar, crenguţele uscate nu le vom arunca. Le vom pune aparte, le vom păstra la loc ferit, căci ne vor fi nouă folositoare într-o zi ca să aprindem focul.

Şi aduceţi-vă aminte că aţi moştenit această grădină de la bunicii tatălui vostru, care au primit-o în moştenire de la părinţii lor, după cum aceştia au primit-o în moştenire de la părinţii părinţilor lor.

*

La fel se petrec lucrurile şi în viaţă. Cu o singură deosebire. Ustensilele de tăiat ceea ce este uscat nu în magazie le veţi afla, ci singure va trebui să le croiţi,

în gândul şi sufletul vostru.

Veţi întâlni oameni mulţi. Nu orice întâlnire vă va fi folositoare. Cercetaţi cu atenţie omul, priviţi-l bine şi ascultaţi. Ascultaţi ce zice azi, ce zice mâine, cât se potriveşte din ce zice poimâine şi, mai ales, cât vi se potriveşte din ce zice. De nu i se potrivesc vorbele, nu vă speriaţi, ci liniştiţi-vă sufletul. Căutaţi apoi în gândul vostru argumente potrivite pentru a înlătura din viaţa voastră această întâlnire nerodnică, păstrând în amintire doar ceea ce vă va fi folositor pe drumul desăvârşirii voastre: o vorbă înţeleaptă ori o preocupare interesantă.

Să ţineţi minte: oricare din neamul nostru a întâlnit oameni nepotriviţi pe drumul său, şi bunicii tatălui vostru şi părinţii lor şi părinţii părinţilor lor. Dar, au ştiut să îndepărteze crenguţele uscate din vieţile lor, continuându-şi drumul şi rostul împlinirii menirii lor pe pământ.

Creşteţi în amintirea unui neam de oameni drepţi şi dârzi.

#deTeiu

Paris, 20 Undrea 2020

Ilustraţie: Lina Stern, Copaci. Asemic, 2020

Laisser un commentaire .
Tags : Pilde .

AUGUSTIN LUCICI (1956-2020)

Posté le 3 décembre 2020 Par Marilena Publié dans 01.G. Journal intime, 06.B. ROUMANIE et MOI, 15.1. PEINTURE .

AUGUSTIN LUCICI

(1956-2020)

sau

Ţipătul trecerii prin viaţă al unui suflet năvălnic

Ieri, când am aflat de halucinanta plecare a pictorului Augustin Lucici dinspre cele trecătoare către cele veşnice, cerul Parisului era mohorât. Culorile lui plumburii au năvălit în inima-mi copleşită de-o fără de seamăn tristeţe. Cum să nu te-mpresoare mâhnirea când năpasta cuprinde casa unui frate, unui om din leatul meu, casa şi atelierul unui vrednic artist din urbea noastră mică?

Ţipăt al trecerii unui suflet năvalnic prin viaţă, precum oceanul cel potolit uneori, cel tumultuos alteori, nedreaptă îi este plecarea!

*

Urmăream din umbră evoluţia pictorului Augustin Lucici. Creaţia lui purta fireşte urma drumului străbătut de strămoşii lui din Italia către România. Obârşiile-i latine se vedeau în tot ceea ce-l făcea aparte de restul lumii: felul de a se îmbrăca, felul de a fi, felul de a vorbi, ţinuta artistică, zâmbetul, mâinile şi păru-i rebele, ieşirea la rampă, retragerea în sine…

*

Mi-am amintit cu câtă bucurie a primit invitaţia de a-mi acorda un interviu pentru una dintre publicaţiile în care scriam pe vremuri. Să fi fost „Societatea argeşeană”? Ori poate „Criterii literare”? Nu mai ştiu sigur, memoria mea românească se îndepărtează, se înceţoşează. Întrebările au fost puţine, dar întrevederea în sine a durat ceasuri. Augustin, prefăcut în măiastră călăuză, m-a purtat prin toate încăperile vrăjite ale Galeriei de Artă din Piteşti al cărui director era de fapt. Le ştiam, le vizitasem de mai multe ori împreună cu pruncul meu, dar am primit cu bucurie, la rândul meu, să pornim în aventura regăsirii sălilor micului muzeu.

Această clădire cochetă, elegantă, în stilul arhitectural suplu al sfârşitul veacului al XIX-lea, cu ziduri tăcute, martore ale multor prefaceri, mândre de a odihni pe simezele lor tablouri ale marilor maeştri români, îi semăna. Galeria era de fapt împărăţia lui, locul unde îşi aşezase tot norodul câtă frunză şi iarbă de gânduri, nelinişti, frământări, bucurii, împliniri, neîmpliniri, iubiri, pasiuni. Iar toate acestea îşi aflau ţărmul doar când Augustin le smulgea din străfundurile sufletului pentru a le aşterne cuminţi pe pânză, în atelierul lui, aflat, unde credeţi? În chiar această minunată împărăţie, fireşte, dar în odaia cea mai din urmă, cea mai ferită privirilor, cea mai umilă. Într-un ungher al îngustei odăi trona pe o pânză chipul descărnat al unei bătrâne. Augustin mi-a prezentat-o în stilul lui absolut fascinant:

„– Lena, vezi urâta de-acolo? Am terminat-o înainte de venirea ta ”.

„Urâta” lui Augustin mi s-a părut tot atât de seducătoare ca „Ţipătul” lui Edvard Munch. De ce m-am sfiit oare să-l întreb cât costă? Ar fi trebuit s-o cumpăr pe loc.

Alungit, ţintuit chiar pe pânză, periplul sentimentelor lui Augustin nu se oprea acolo. Din liniştea şi cuprinsul pânzei, necuprinsul neliniştilor şi aflărilor lui Augustin izbeau privirile celor care îi treceau pragul atelierului, reîncepându-şi exodul către lumi ascunse, uitate ori neaflate încă, plăcute ori urâte, dar niciodată străbătute de spaimă.

*

Mi s-a părut în ziua aceea că Augustin era neprevăzutul însuşi, ţipătul întrupat al „urâtei” pe care nu se uscase încă vopseaua penelului. Glasul lui îmi purta gândul către chipul imensităţii oceanului liniştit, tulburat deodată de talazuri mari, cu şolduri unduitoare şi-adânci. Părea cufundat în descărnarea „urâtei” pentru a culege lumina şi-a ne-o readuce torţă.

*

Augustin era un mister ce închidea în sine o lume fascinantă, pentru a o dărui doar celor ce ştiu să vadă.

*

Condoleanţe îndureratei familii, delicatei şi devotatei sale soţii, Stela, artist-creator la rândul său. Tulburător mesajul îndoliat al Stelei Lucici, în care ne vorbeşte despre soţul şi părintele său!

Adevărat, adevărat.

Augustin nu dădea lecţii de viaţă, Augustin nu împovăra oamenii cu sfaturi.

Augustin era alături de oameni, le era prieten, ca un bun părinte, sfătos şi iertător cum Sfântul Augustin.

Requiescat in pace!

#deTeiu

Paris, 3 decembrie 2020

Ilustraţie: Lina Stern, Lumini şi umbre.

Laisser un commentaire .
Tags : Augustin Lucici, Lina STERN, Pictori români .

Patruzeci de dimineţi pentru Athanase Vantchev de Thracy (8)

Posté le 21 octobre 2020 Par Marilena Publié dans 02. TRADUCTIONS, 02.1. En roumain .

Flori de măceș

Patruzeci de dimineţi

in memoriam

Athanase Vantchev de Thracy

(1940 – 2020)

Să-i fie țărâna uşoară!

Să-i fie țărâna uşoară!

 

(8)

Argument

Ilustru Om de Litere, Athanase Vantchev de Thracy m-a copleşit cu prietenia-i legendară. Prezent în întâia mea antologie bilingvă de poezie, cu 55 de poeţi din cinci continente, „Voix sans frontières/ Voci fără hotare”, m-a rugat de două ori să-i traduc câte 40 de poeme în română. Ar fi trebuit să ne întâlnim la începutul lui octombrie, să-mi dăruiască noul său volum de poeme din care ar fi urmat, fireşte, să aleg încă o serie de 40 de poeme pentru o nouă tălmăcire. Nu a mai avut timp. S-a întors la Paris din Bulgaria lui natală pe 29 septembrie. A plecat dincolo de Styx pe 30 septembrie. Familia, prietenii, vecinii l-am însoţit pe ultimul drum pe 13 octombrie. A doua zi, m-am tot gândit, fireşte, la felul lui luminos, nobil, şăgalnic de a fi.

Dincolo de cele ce se văd, Athanase era o veşnică livadă cu rod de mister.

*

M-am întrebat mereu de ce tocmai 40 de poeme. Nu i-am pus niciodată această întrebare. Nu-mi place să descos oamenii. Prefer să înţeleg singură ce-i cu dânşii, ce li se-ntâmplă. Dimineaţa următoare (15 octombrie), pregătindu-mă să plec către ale zilei treburi, mi-am dat seama că numărul 40 are un tâlc, o semnficaţie pentru noi, creştinii ortodocşi. Şi-ar fi dorit oare să public un poem pe zi, timp de 40 de zile după înmormântarea lui? Poate. Dar, indiferent ce şi-ar fi dorit, nevând cum îndeplini altfel ritualul celor 40 de dimineţi, ca în satul meu unde o femeie devotată adormitului întru vecie, împarte „dimineți” (bucate) vecinilor, voi publica timp de 40 de zile câte un poem din cele tălmăcite în română, în chip de dimineţi.

Le împart fiecărui cititor creştin ori necreştin, poet ori nepoet, ce se va opri pe aceste versuri.

Marilena

——-

A opta dimineaţă.

30. LE CORPS DIAMANT/ TRUPUL DIAMANT

Lui Hristo Smirnenski

Mai limpezi mi-s nopţile
Luminate de versurile tale,
Mult mai slobodă verva minții.

Mai limpezi, da, îngere.
Strălucitoare frumusețe au,
De zinc,
Şi mă gândesc la Rasâyana,
La calea de mercur
Din Ayurveda,
La elixirul vieții
Numit
Ausadhi.

Iar trupul meu fulger-diamant se preface,
Trup glorios!

Frunzişul ulmilor mănos
Freamătă mlădios
În curte și-alină
Chip întristat de lună.

Luna ce face apele să joace.

Ce frumos e totul și cât de strâns legat
Abisul lăuntric al făpturii
De hăul sideral!

Corolă mi se deschide viața,
Atentă la mușchiul verde de pe piatră,

La ochiul paşnic al ierbii

Ce contemplă lumea
Și-ascultă zbucium de poem!

O, blând torent de timp,
O, limpede tăcere de-amurg!

Ah, neprihănită spaimă…

Chipul tău frumos
Plecat peste poemul meu!

Paris, 27 ianuarie 2019

 

 

Tălmăcit în română de

Marilena Lica-Mașala

Paris 4 iunie 2019

 

 

Din volumul „Et tout revient à son centre/ Şi totul se întoarce la sine”, Paris 2019

©Athanase Vantchev de Thracy

Nota traducătoarei:

Numărul (30) reprezintă pagina la care se află poemul în volumul original, în franceză.

Legenda fotografiei: Flori în toamnă

Credit fotografic: Marilena Lică-Mașala.

#deTeiu

#AthanaseVantchev

Laisser un commentaire .
Tags : Athanase Vantchev de Thracy, Poezie .

Patruzeci de dimineţi pentru Athanase Vantchev de Thracy (7)

Posté le 19 octobre 2020 Par Marilena Publié dans 02. TRADUCTIONS, 02.1. En roumain .

Să-i fie țărâna uşoară!

Patruzeci de dimineţi

in memoriam

Athanase Vantchev de Thracy

(1940 – 2020)

(7)

Argument

Ilustru Om de Litere, Athanase Vantchev de Thracy m-a copleşit cu prietenia-i legendară. Prezent în întâia mea antologie bilingvă de poezie, cu 55 de poeţi din cinci continente, „Voix sans frontières/ Voci fără hotare”, m-a rugat de două ori să-i traduc câte 40 de poeme în română. Ar fi trebuit să ne întâlnim la începutul lui octombrie, să-mi dăruiască noul său volum de poeme din care ar fi urmat, fireşte, să aleg încă o serie de 40 de poeme pentru o nouă tălmăcire. Nu a mai avut timp. S-a întors la Paris din Bulgaria lui natală pe 29 septembrie. A plecat dincolo de Styx pe 30 septembrie. Familia, prietenii, vecinii l-am însoţit pe ultimul drum pe 13 octombrie. A doua zi, m-am tot gândit, fireşte, la felul lui luminos, nobil, şăgalnic de a fi.

Dincolo de cele ce se văd, Athanase era o veşnică livadă cu rod de mister.

*

M-am întrebat mereu de ce tocmai 40 de poeme. Nu i-am pus niciodată această întrebare. Nu-mi place să descos oamenii. Prefer să înţeleg singură ce-i cu dânşii, ce li se-ntâmplă.

Dimineaţa următoare (15 octombrie), pregătindu-mă să plec către ale zilei treburi, mi-am dat seama că numărul 40 are un tâlc, o semnficaţie pentru noi, creştinii ortodocşi. Şi-ar fi dorit oare să public un poem pe zi, timp de 40 de zile după înmormântarea lui? Poate. Dar, indiferent ce şi-ar fi dorit, nevând cum îndeplini altfel ritualul celor 40 de dimineţi, ca în satul meu unde o femeie devotată adormitului întru vecie, împarte „dimineți” (bucate) vecinilor, voi publica timp de 40 de zile câte un poem din cele tălmăcite în română, în chip de dimineţi.

Le împart fiecărui cititor creştin ori necreştin, poet ori nepoet, ce se va opri pe aceste versuri.

Marilena

————————-

A şaptea dimineaţă.

28. CRED IARĂ TOTUL

I.

Dimineaţă mohorâtă, însingurată, îngândurată…
Doar fructe roșii şi vesele de măceşi,

Uimitoare stele, strălucesc și luminează

Garduri de mărăcini în grădină!

 

Dimineaţă cu lumină despuiată și zbârcită
Căzândă pe safirul râului adormit.

Câinele meu încolăcit lângă foc
Ascultă, atent, freamătul de legende
Din pădurea pitită-n inima lemnelor de foc,
Cum în poeme frământă
Spice grele de grâu.

 

II.

Stau la geam,
Sorbind fără grabă
Liniştea veşniciei,
Departe de zvonul lucrurilor.

Ce mister, suflete,
Ziua ivindă-n verandă!
Cum să pricepem, vai!, tâlcul lumii?

Ah, mireasma de fân!
Bucuria deplină a pământului
În tulpiniţe uscate de ierburi!
Ce searbădă-i lâncezirea iernii
În pelerina ei de fulgi strălucitori!

III.

Și tu Poezie,
Poezie, știință a
desăvârșirii,
Artă a negrăirii,
Artă supremă a salvării de la prăbuşirea
Deplină a făpturii!

Tu, veşnică re-aşezare a lumii,
Voinţă, triumf scris asupra ordinii stabilite,
Asupra arhitecturii limbii,
Triumf al luptei între viața biruitoare
Și moartea liniștitoare.

Poezie, tu, ce ridici omul
De la zădărnicia zilei sale
Până la înflorirea măreţiei sale.
Tu, ce repui făptura
În splendoarea fulgerătoare
A originii sale cereşti!

Dimineaţă mohorâtă, însingurată, îngândurată…
Și eu, care cred iară totul!

Paris, 28 ianuarie 2019

 

 

Din volumul „Et tout revient à son centre/ Şi totul se întoarce la sine”, Paris 2019

 

 

©Athanase Vantchev de Thracy

Nota traducătoarei:

Numărul (28) reprezintă pagina la care se află poemul în volumul original, în franceză.

Legenda fotografiei: Trandafiri în toamnă

Credit fotografic: Marilena Lică-Mașala.

#deTeiu

#AthanaseVantchev

Laisser un commentaire .
Tags : Athanase Vantchev de Thracy .

Patruzeci de dimineţi pentru Athanase Vantchev de Thracy (6)

Posté le 19 octobre 2020 Par Marilena Publié dans 02. TRADUCTIONS, 02.1. En roumain .

Să-i fie țărâna uşoară!

Patruzeci de dimineţi

in memoriam

Athanase Vantchev de Thracy

(1940 – 2020)

Argument

Ilustru Om de Litere, Athanase Vantchev de Thracy m-a copleşit cu prietenia-i legendară. Prezent în întâia mea antologie bilingvă de poezie, cu 55 de poeţi din cinci continente, „Voix sans frontières/ Voci fără hotare”, m-a rugat de două ori să-i traduc câte 40 de poeme în română. Ar fi trebuit să ne întâlnim la începutul lui octombrie, să-mi dăruiască noul său volum de poeme din care ar fi urmat, fireşte, să aleg încă o serie de 40 de poeme pentru o nouă tălmăcire. Nu a mai avut timp. S-a întors la Paris din Bulgaria lui natală pe 29 septembrie. A plecat dincolo de Styx pe 30 septembrie. Familia, prietenii, vecinii l-am însoţit pe ultimul drum pe 13 octombrie. A doua zi, m-am tot gândit, fireşte, la felul lui luminos, nobil, şăgalnic de a fi.

Dincolo de cele ce se văd, Athanase era o veşnică livadă cu rod de mister.

*

M-am întrebat mereu de ce tocmai 40 de poeme. Nu i-am pus niciodată această întrebare. Nu-mi place să descos oamenii. Prefer să înţeleg singură ce-i cu dânşii, ce li se-ntâmplă.

Dimineaţa următoare (15 octombrie), pregătindu-mă să plec către ale zilei treburi, mi-am dat seama că numărul 40 are un tâlc, o semnficaţie pentru noi, creştinii ortodocşi. Şi-ar fi dorit oare să public un poem pe zi, timp de 40 de zile după înmormântarea lui? Poate. Dar, indiferent ce şi-ar fi dorit, nevând cum îndeplini altfel ritualul celor 40 de dimineţi, ca în satul meu unde o femeie devotată adormitului întru vecie, împarte „dimineți” (bucate) vecinilor, voi publica timp de 40 de zile câte un poem din cele tălmăcite în română, în chip de dimineţi.

Le împart fiecărui cititor creştin ori necreştin, poet ori nepoet, ce se va opri pe aceste versuri.

Marilena

————————-

A şasea dimineaţă.

19. BUNĂ SEARA, PRIETENĂ, BUNĂ SEARA


„Căci nimic nu este de pierdut care să nu fie regăsit, pentru cine îl caută.”

Edmund Spenser

Bună seara, prietenă, bună seara,
Bună seara, floarea mea de câmp,
Sărut văzduhul ce-ţi poartă numele
Din floare-n floare,
Din rămură-n rămură,
Din gură-n gură.

Mare este noaptea, prietenă,
Neagră și plină de zvonuri.
Umbrele, ciobăniţe desculțe,
Păzesc turmele de nori.

 

Cu braţele încărcate de amintiri
Și dalii,
Îmi ating valurile minţii
Ce se-ndoaie sub povara albastră a amintirilor.

 

Ah, timpul se rostogoleşte
Cum merele roșii
Sub meri, toamna!

 

Ah, viața, această pădure de semne,
Puternică, aspră, deasă, sălbatică!

 

O, proră a bărcilor ceasurilor
Ce-nfruntă furtunile și sarea

Înaintând în varul dimineții
Şi-n cerul ciulin al serii.

 

Branhiile oceanelor, prietenă,
Plasele truditoare de pura lumină,
Ritmul vrăjitor al vâslelor pescarilor!

 

Cântânde aspre mâini
De truditori
Și toată splendoarea mării
În glasu-ţi!

 

Tu, visând un tărâm unde neliniştea
Să fie-un câmp nesfârşit de albe violete

Cu-mbătător parfum!

 

Bună seara, prietenă, bună seara!

 

 

Paris, 31 ianuarie 2019

 

 

 

Din volumul „Et tout revient à son centre/ Şi totul se întoarce la sine”, Paris 2019

©Athanase Vantchev de Thracy

 

Nota traducătoarei:

Numărul (19) reprezintă pagina la care se află poemul în volumul original, în franceză.

Legenda fotografiei: Trandafiri în toamnă.

Credit fotografic: Marilena Lică-Mașala.

Laisser un commentaire .
Tags : Athanase Vantchev de Thracy .
Page suivante »

Mes pages

  • DIPLÔMES de MERITE
  • FACEBOOK
  • PARTENAIRES
  • OUVRAGES

Publicité

Catégories

  • 01. ATELIER (325)
  • 01.A. Poésie (125)
  • 01.A.1. Monostique (4)
  • 01.A.2 Distique (5)
  • 01.B. Prose (26)
  • 01.C. Soliloques. Pensées. Réflexions (164)
  • 01.D. Théâtre (2)
  • 01.E. Contes. Contes roumains (15)
  • 01.F. Glossaire (16)
  • 01.G. Journal intime (101)
  • 01.H. Articles. Reportages (51)
  • 01.I. INTERVIEWS (19)
  • 01.I.1. Là, c'est moi qui réponde… (8)
  • 02. TRADUCTIONS (87)
  • 02.1. En roumain (62)
  • 02.1. Poésie turque (5)
  • 02.2. En français (18)
  • 02.3. Revue Poezia (8)
  • 02.3.2012 Nr. 59 (1)
  • 02.3.2013 Nr. 64 (1)
  • 02.3.2016. Nr. 76 (4)
  • 03. LIVRES PARUS (25)
  • 03.A. Anthologies (9)
  • 03.B. Sous mes soins (11)
  • 03.C. Ils ont dit de moi : (14)
  • 03.D. Préfacés par moi-même (2)
  • 04. LITTER AGENDA (66)
  • 04.1. RECITALS POETIQUES (30)
  • 04.3. Festivals. Salons (47)
  • 05. NOTES DE LECTURE (84)
  • 05.1. Histoire (58)
  • 05.B. Bibliothèque Odéon (110)
  • 06. VUES DE L'ODÉON (353)
  • 06.A. AB OVO… (44)
  • 06.A. PARIS ET MOI (97)
  • 06.B. ROUMANIE et MOI (43)
  • 06.C. DE MON AFRIQUE (10)
  • 06.C. Photothèque (34)
  • 06.D. Odaia cu Poeţi (5)
  • 13. LAM de FRANCE (Les Arts Métis de France) (55)
  • 14. BIBLE (7)
  • 15. ART AFRICAIN CONTEMPORAINE (5)
  • 15.1. PEINTURE (3)
  • 15.2. SCULPTURE (3)

Articles récents

  • Poveţe pentru nepoatele mele. Pilda trezitului din somn
  • Rûmi (citate)
  • Rûmi (extraits)
  • Platon (citate)
  • Platon (extraits)
  • Sfaturi pentru nepoatele mele. Pilda ramului uscat
  • AUGUSTIN LUCICI (1956-2020)
  • Patruzeci de dimineţi pentru Athanase Vantchev de Thracy (8)
  • Patruzeci de dimineţi pentru Athanase Vantchev de Thracy (7)

Facebook

facebook marilena

Marilena Lica-Masala
est sur Facebook.

This message is only visible to admins.

Problem displaying Facebook posts.

Click to show error
Error: (#803) Some of the aliases you requested do not exist: Lulli.licamasala
Type: OAuthException

Archives

  • décembre 2020 (7)
  • octobre 2020 (10)
  • septembre 2020 (1)
  • juin 2020 (8)
  • mai 2020 (12)
  • avril 2020 (3)
  • mars 2020 (11)
  • février 2020 (7)
  • janvier 2020 (2)
  • décembre 2019 (7)
  • novembre 2019 (7)
  • juillet 2019 (1)
  • juin 2019 (5)
  • mai 2019 (11)
  • avril 2019 (31)
  • mars 2019 (14)
  • février 2019 (1)
  • décembre 2018 (2)
  • novembre 2018 (13)
  • octobre 2018 (8)
  • septembre 2018 (7)
  • août 2018 (16)
  • juillet 2018 (36)
  • juin 2018 (19)
  • novembre 2017 (1)
  • octobre 2017 (2)
  • septembre 2017 (2)
  • août 2017 (4)
  • juillet 2017 (1)
  • juin 2017 (2)
  • avril 2017 (3)
  • mars 2017 (7)
  • février 2017 (9)
  • janvier 2017 (21)
  • décembre 2016 (3)
  • novembre 2016 (17)
  • octobre 2016 (23)
  • septembre 2016 (27)
  • août 2016 (13)
  • juillet 2016 (42)
  • juin 2016 (46)
  • mai 2016 (24)
  • avril 2016 (39)
  • mars 2016 (47)
  • février 2016 (27)
  • janvier 2016 (27)
  • décembre 2015 (42)
  • novembre 2015 (19)
  • octobre 2015 (22)
  • septembre 2015 (29)
  • août 2015 (38)
  • juillet 2015 (37)
  • juin 2015 (49)
  • mai 2015 (33)
  • avril 2015 (31)
  • mars 2015 (103)
  • mars 2014 (2)
  • février 2014 (3)

Calendrier

mars 2021
L M M J V S D
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031  
« Déc    

Commentaires

  • Marilena dans Interview de Lina Stern
  • Serge Dumaine dans Interview de Lina Stern
  • beguin alain dans De la Nuit des Débats à l’Atelier Francis Mbella
  • Marilena dans Micaela Ghiţescu sau voinţa de a merge până la capăt…
  • Nicolae Petrescu-Redi dans Micaela Ghiţescu sau voinţa de a merge până la capăt…

Visiteurs

Étiquettes

"Fleuvitude" Aimé Eyengué Alain Juppé Athanase Vantchev de Thracy Aurel Sibiceanu Bucarest Bucuresti Buzau Carmen Salub Centrul Cultural Pitesti Congo-Brazzaville Diana Adriana Emil Lungeanu Eric Meyleuc France Francis Mbella Gabriela Zavalas Guy Cétoute Iasi Ilzi Sora Ivanka Paul Jean-Paul Abulker Jean Dumitrascu Joël Conte Lina STERN Maggy de Coster Marilena Lica-Masala Marin Ifrim Marius Chelaru Mona Vâlceanu Nicolae Cosmescu Nicolae Rosu Paris Pedro Vianna Pitesti Poem poème Poésie Roumanie Soliloc Sonia Elvireanu Steluta Istratescu Teiu Thomas N'Dangani MAVAMBU Vladimir Streinu

Pages

  • BLOG
  • FACEBOOK
  • OUVRAGES
  • PARTENAIRES
  • ME CONTACTER
  • BIENVENUE
  • DE MOI…
    • DIPLÔMES de MERITE

Archives

  • décembre 2020
  • octobre 2020
  • septembre 2020
  • juin 2020
  • mai 2020
  • avril 2020
  • mars 2020
  • février 2020
  • janvier 2020
  • décembre 2019
  • novembre 2019
  • juillet 2019
  • juin 2019
  • mai 2019
  • avril 2019
  • mars 2019
  • février 2019
  • décembre 2018
  • novembre 2018
  • octobre 2018
  • septembre 2018
  • août 2018
  • juillet 2018
  • juin 2018
  • novembre 2017
  • octobre 2017
  • septembre 2017
  • août 2017
  • juillet 2017
  • juin 2017
  • avril 2017
  • mars 2017
  • février 2017
  • janvier 2017
  • décembre 2016
  • novembre 2016
  • octobre 2016
  • septembre 2016
  • août 2016
  • juillet 2016
  • juin 2016
  • mai 2016
  • avril 2016
  • mars 2016
  • février 2016
  • janvier 2016
  • décembre 2015
  • novembre 2015
  • octobre 2015
  • septembre 2015
  • août 2015
  • juillet 2015
  • juin 2015
  • mai 2015
  • avril 2015
  • mars 2015
  • mars 2014
  • février 2014

Catégories

  • 01. ATELIER (487)
    • 01.A. Poésie (126)
      • 01.A.1. Monostique (4)
      • 01.A.2 Distique (5)
    • 01.B. Prose (26)
    • 01.C. Soliloques. Pensées. Réflexions (164)
    • 01.D. Théâtre (2)
    • 01.E. Contes. Contes roumains (15)
    • 01.F. Glossaire (16)
    • 01.G. Journal intime (101)
    • 01.H. Articles. Reportages (51)
    • 01.I. INTERVIEWS (21)
      • 01.I.1. Là, c'est moi qui réponde… (8)
  • 02. TRADUCTIONS (92)
    • 02.1. En roumain (62)
    • 02.1. Poésie turque (5)
    • 02.2. En français (18)
    • 02.3. Revue Poezia (8)
      • 02.3.2012 Nr. 59 (1)
      • 02.3.2013 Nr. 64 (1)
      • 02.3.2016. Nr. 76 (4)
  • 03. LIVRES PARUS (43)
    • 03.A. Anthologies (9)
    • 03.B. Sous mes soins (11)
    • 03.C. Ils ont dit de moi : (14)
    • 03.D. Préfacés par moi-même (2)
  • 04. LITTER AGENDA (114)
    • 04.1. RECITALS POETIQUES (30)
    • 04.3. Festivals. Salons (47)
  • 05. NOTES DE LECTURE (189)
    • 05.1. Histoire (58)
    • 05.B. Bibliothèque Odéon (110)
  • 06. VUES DE L'ODÉON (477)
    • 06.A. AB OVO… (44)
    • 06.A. PARIS ET MOI (97)
    • 06.B. ROUMANIE et MOI (43)
    • 06.C. DE MON AFRIQUE (10)
    • 06.C. Photothèque (34)
    • 06.D. Odaia cu Poeţi (5)
  • 13. LAM de FRANCE (Les Arts Métis de France) (55)
  • 14. BIBLE (7)
  • 15. ART AFRICAIN CONTEMPORAINE (6)
    • 15.1. PEINTURE (3)
    • 15.2. SCULPTURE (3)

WordPress

  • Connexion
  • WordPress

CyberChimps WordPress Themes

© Mariléna Blog Littéraire