RSS
 

Nimrod, Poeme

06 Mai
Avec Nimrod, chez TIASCI, Paris le 4 mai 2016

Avec Nimrod, chez TIASCI-PAALAM, Paris le 4 mai 2016

Din lirica francofonă de expresie ciadină

 

Nimrod

(1959)

 

Poet, romancier, eseist, îndrăgostit de cultura chineză, Nimrod Bena s-a născut în Ciad. Locuieşte de mai bine de 20 de ani în Franţa, fiind publicat de mai multe edituri, „Obsidiane”, „Actes Sud”, „Seghers”, „Bruno Doucey”. Laureat al mai multor premii literare.

Am ales câteva fragmente din noul său volum, Sur les berges du Chari, district nord de la beauté (Pe maluri de Şari, district nord de frumuseţe), pentru a familiariza cititorul român cu ritmicitatea curgătoare a versului nimrodian, la pas cu voluptatea molcomei unde a fluviului copilăriei sale, Şari.   

13.*

Cerul nimbul său norii

deasemeni şi vântul căruia oceanul

se lasă fără val fără oprelişti 

20160504_215422

Nimrod, Sur les berges du Chari…, 2016

 

18.

Văzduhul a intrat în

etatea lui timpurie. Nu mai e

decât o linie. A surpat

pădurea, arbuştii, lianele(1).

Aleargă înspre lâncezeala

desăvârşită.

 

22. Marea cireadă

 

Mama mea

aşteaptă

cu spatele

la mine

precum o stelă

 

28. I

 

Numesc încă silabele cereşti

O pentru suprafaţă (noaptea ei adormită)

I pentru urări fără culoare

V pentru a vieţui şi a voi să mă lase

Să îndrăgesc cerul în sfârşit senin

I pentru a-i înălţa un zmeu    

 

 

29. II

 

Mi-am iubit mama i-am sărutat soarta

Ca un fiu ca un cerşetor

Ce ruga în taină zeii să-i prelungească

Zilele pe măsura alor mele. Ţin la ea

Ca un proscris cuprins de durerea de a nădăjdui

 

 

  1. III

 

Cândva alergam prin aceste câmpii

Ca un mag străbătând un ţinut misterios

 

Întâmpinam un poem tânăr puternic fierbinte

 

Şi ca dorul, el voia să moară de bunătate

Pasul rătăcit pe smălţuirea lunii

 

Am fost mereu purtat aiurea

 

Cărţile strigau în urma mea

Acolo acasă unde le lăsasem

 

Mă zbăteam în ghearele unui bob de nisip

 

Luna nouă cailcedrat(2)

Sau încă neem cu sămânţa-i agonisind

Braga tuturor călătoriilor

 

 

  1. IV

 

Anumite zile, cu stărinţă fără seamăn îmi revin

COPILĂRIA MEA FURATĂ

Drumuri pustii fără mărturisitor tihnă şes

Această inimă acest văzduh îmbătat cu fosfor

MI-E SCRIS DEJA EPITAFUL

 

(Din ciclul „Ceruri hoinare”)

 

 

  1. 2

 

Pelicanul prea curat prea alb

de-a lungul apei

mai curând plumburie

 

(Din ciclul „Pe maluri de Şari(3), district nord de frumuseţe”)

 

 

  1. [Am îndurat/ bănuială de bucurie totuşi…]

 

Am îndurat

bănuială de bucurie totuşi

mângâietoare frumuseţe

 

 

117.

Cerul de octombrie povesteşte marele fluviu.

E prea cald încă pentru începerea şcolii.

Vor fi cerul fluviul văzduhul.

Aud legământul lor de tetrarh.

Apa curge pe chipul de bun augur.

Marele fluviu sub octombrie se povesteşte.

 

(Din ciclul „Pe maluri de Şari, district nord de frumuseţe”)

 

 

În româneşte de Marilena Lică-Maşala

Paris, 6 mai 2016

 

Note:

* Numerotarea poemelor corespunde paginaţiei din volum.

(1) În original, les rampants (plantele căţărătoare).

(2) Cailcedrat (Khaya senegalensis), copac uriaş din Ciad, patria natală a poetului.

(3) Şari (Chari) râu ce traversează statul Ciad, vărsându-se în lacul omonim.

 

Bibliografie

Nimrod, Sur les berges du Chari, district nord de la beauté (Pe maluri de Şari, district nord de frumuseţe), Paris, Editura Bruno Doucey, 2016

 

 

Tags : , , , , , , , ,

Réagissez