RSS
 

Archive du 12 juin 2016

Au « Marché de la Poésie », le quatrième jour…

12 Juin

Au « Marché de la Poésie », le quatrième jour…

 

Avec Ruffin Moussala, au Stand du Bassin du Congo, le 11 juin 2016

Avec Rufin Moussala, au Stand du Bassin du Congo, le 11 juin 2016

Paris, le samedi 11 juin 2016

Lors de ma troisième balade au long des stands de la 34e édition du Marché de la Poésie, un événement-mouvement populaire au sein de l’édition de la poésie et tout objet lié à ce sujet, fondé par l’éditeur Jean-Michel Place en 1983 et animé par Vincent Gimeno-Pons, le délégué générale du Bureau de l’association c/i/r/c/é/ (1), j’ai pu retrouver des anciens amis poètes que je les ai traduits en roumain, renouer avec d’autres amis et faire la connaissance de bien d’autres…

Au Stand du « Bassin du Congo », j’ai connu l’un de mes amis Facebook, Rufin Moussala, par exemple, et j’ai pu changé avec l’un de mes anciens correspondants de Brazzaville de mes anthologies ARC (Afrique-Roumanie-Caraïbes)-DAGAN, le poète Huppert, qui venait juste d’y arriver de son pays, par AirFrance.

Lire la suite »

 

Au « Marché de la Poésie », le troisième jour…

12 Juin

Au « Marché de la Poésie », le troisième jour…

 

 

Paris, le vendredi 10 juin 2016

 

Lors de ce deuxième passage à moi aux stands de la 34e édition du Marché de la Poésie, un événement-mouvement populaire au sein de l’édition de la poésie et tout objet lié à ce sujet, fondé par l’éditeur Jean-Michel Place en 1983 et animé par Vincent Gimeno-Pons, le délégué générale du Bureau de l’association c/i/r/c/é/ (1), j’ai pu revoir encore d’autres anciens amis poètes…

Des poètes que je les ai traduit, pour la plupart, en roumain.

Ce fut un bonheur de retrouver Giovanni Dotoli, ce grand monsieur universitaire, « esclave » de la langue française, ainsi que Aimé Eyengué, l’auteur du concept « Fleuvitude »

Avec Giovanni Dotoli et Aimé Eyengué, Marché de la Poésie, le 10 juin 2016

Avec Giovanni Dotoli et Aimé Eyengué, Marché de la Poésie, le 10 juin 2016

Lire la suite »

 

Prietenul Marin Ifrim mă întreabă iară… (5)

12 Juin

A cincea întrebare…

Au "Marché de la Poésie", Paris, iunie 2016

Au « Marché de la Poésie », Paris, iunie 2016

Şi încă ceva, o întrebare la care nu eşti obligată să răspunzi. De ce eşti frumoasă, deşteaptă şi devreme la Paris? Te întreb serios, pentru că, eu, dacă ai fost pe aici, prin cătunele noastre culturale, în fiecare dimineaţă ţi-aş fi pus flori la geam. Cred că meriţi oricum, oriunde ai fi…

„Cătun cultural”, ce frumoasă metaforă! Aş fi primit florile, Marin, cu dragă inimă, mai ales că pe aici, urmaşii galilor şi francilor se sfiesc să le ofere… Altă gândire, altă cultură, alt fel de a vedea femeia, totul este altfel decât în Carpato-Balcanii noştri… Noi, românii, am moştenit de toate de la dacii noştri, de la romanii noştri, de la otomanii şi tătarii noştri, ori de la saşi, secui, şvabi, dar şi de la noi-înşine. Suntem sfătoşi, ca prototip uman, suntem harnici, avari de muncă, vulcanici, pătimaşi, dar ne dăm viaţa pentru o idee şi cămaşa de pe noi, altuia, mai goluţ ca noi… E drept, dacă ne necăjeşte acest altul, peste măsură, se poate întâmpla să devenim olteni… Îl certăm, îl facem de ocară, nu-l urâm însă, nu ţinem duşmănie, şi îi întindem iarăşi o mână, dacă ajunge la ananghie. E bine că suntem încă deschişi, săritori, darnici, primitori.

Lire la suite »

 

Prietenul Marin Ifrim ma întreaba iara… (4)

12 Juin

A patra întrebare…

Cu Marin Ifrim la "Arges TV", Pitesti, 19 februarie 2015

Cu Marin Ifrim la « Arges TV », Pitesti, 19 februarie 2015

Ce alte proiecte are pe agenda sa imediată scriitoarea Marilena Lică-Maşala?

Dacă îţi spun că nici nu văd pe unde merg, atât de îngândurată îmi este mintea de inconvenientul de a fi rebelă şi fără astâmpăr, mă crezi? Vreau să spun că agenda imediată a Scribului este financiară şi numai financiară. Mă străduiesc să organizez poetei Lulli de Teiu, această pribeagă ce mi-a luat în stăpânire sufletul, viaţa administrativă…

Lire la suite »

 

Prietenul Marin Ifrim mă întreabă iară… (3)

12 Juin

A treia întrebare…

Invitatie la vals literar, de Marin Ifrim

Invitatie la vals literar, de Marin Ifrim

Mai mult, în urmă cu vreo doi ani, în prezenţa mea, ai fost oaspete al Teatrului „George Ciprian”. Ştiu că atunci ai discutat, atunci, împreună cu doamna Gina Chivulescu, managerul teatrului nostru, despre un posibil proiect teatral, ceva care să cuprindă, în principiu,  şi teatrul francofon. Mai e valabilă acea discuţie?

Este vorba de o piesă de teatru poetico-muzical („Amours de femme”, un parteneriat liric camerunezo-românesc), gândit împreună cu regizorul Guillaume Ekoumé, fondatorul unui teatru la Douala(2), care se potriveşte Festivalului de Teatru din Buzău. Un proiect pe linia dialogurilor, punţilor lirice pe care le-am „aruncat” între ţara mea şi alte spaţii culturale, folosind ca limbă de dialog franceza, după cum am mai spus şi se ştie.

Lire la suite »

 

Prietenul Marin Ifrim iar mă întreabă… (2)

12 Juin

A doua întrebare…

Cu Marin Ifrim la "Arges TV", Pitesti, 19 februarie 2015

Cu Marin Ifrim la « Arges TV », Pitesti, 19 februarie 2015

Apoi, la scurt timp, împreună cu domnul profesor Stelian Grigore, dar şi cu tine, am înfiinţat „Caietele de la Ţinteşti”. Aş zice că eşti „legată” cumva de Buzău. O fi vreo genă culturală, sau ceva care ţine de destinul eminamente cultural?

„Caietele de la Ţinteşti”, a doua zidire… Înainte a fost întâlnirea de-o clipă (distanţa, bat-o vina!) cu modestia şi condeiul Profesorului Stelian Grigore… Iar mai apoi, întâlnirea virtuală cu cerneala sculptată a ziaristului Nistor Tănăsescu, care, între două brazde în câmp, este o prezenţă foarte vizibilă pe Facebook, „brăzdând” în memoria Internetului nume şi fapte din istoria literară buzoiană.

Am aflat Buzăul întâia oară, altfel decât din cărţile de geografie şi istorie ale anilor şcolari (mi-a plăcut mult să merg la şcoală…), graţie mamei mele, care mi-a oferit o vacanţă la Vulcanii noroioşi, prin 1986… Mai târziu, după un deceniu (1996/ 1997) m-a rugat să o înlocuiesc la o masă rotundă organizată de o asociaţie din Bucureşti cu şi pentru primăriţe, la Poiana Pinului.

Lire la suite »